Spitalul in care cea mai importanta metoda de tratament este munca

156 de persoane isi trateaza afectiunile prin munca. Sint pacientii cu afectiuni psihice cronice internati in sectia exterioara a Spitalului de Psihiatrie "Socola", de la Sipote.

Principala metoda de tratament aici este ergoterapia. Filosofia acesteia este ca prin munca pacientul se simte util si important, se echilibreaza psihic, iar afectiunea sa isi pierde din intensitate.

Prin urmare, spun medicii, consumul de medicamente se reduce in cazul lor la jumatate fata de persoanele cu tulburari psihice care nu sint incluse intr-un program de ergoterapie. Pentru cei mai multi dintre pacienti, spitalul este "acasa", nu mai au familii care sa-i viziteze, sau au fost uitati de cei dragi.

Dumitru croieste perdelele spitalului si lenjerie pentru saloane

Dumitru este croitorul spitalului. Spune ca s-a apucat de croitorie pe cind era tinar de tot, tocmai prin 1958, cind a facut ucenicie in domeniu, s-a specializat serios, nu ca ceilalti "cirpaci" cum ii numeste el. Costume pentru domni, uniforme pentru militari si rochii pentru doamnele din societatea buna a vremii, de toate se puteau realiza la croitorul Dumitru.

Acum isi ocupa timpul cu croitul perdelelor de pe la geamurile spitalului, coase lenjerie pentru paturile bolnavilor si mai repara hainele celor cu care isi imparte existenta. "Trebuie si ei sa se imbrace cu ceva, nu?!", spune barbatul zimbind sugubat. E mindru de ceea ce face si e convins ca nu s-ar descurca fara el in spital, pentru ca nu mai este altcineva care sa stie croitul hainelor.

Barbatul spune ca cei mai buni prieteni in spital ii sint asistentii si infirmierii pentru ca restul sint bolnavi si nu prea reuseste sa se inteleaga cu ei. "Nu pot sa stau degeaba, trebuie sa lucrez mereu. Asa m-am obisnuit. Am fost mult timp sef de sectie la croitorie si am facut haine pentru oameni importanti. Asa i-am cunoscut pe prim-secretarul Manciuc, generalii Rotaru, Moise si Matei, le-am facut haine. Si pentru femei am lucrat. Asta inseamna sa fii croitor, sa faci de la sosete pina la palton. Cind am venit aici, m-au testat sa vada daca stiu sa croiesc si au vazut ca-s priceput", povesteste mindru barbatul.

Dumitru spune ca e aici de trei ani si ca in curind se vor intoarce fetele lui din Canada si-l vor lua acasa. Medicii spun insa ca barbatul are deja aproape zece ani de cind este in spital si ca sansele sa plece vreodata de aici sint foarte mici.

"Pacientul sufera de o tulburare afectiva bipolara agravata de consumul etanolic, iar episodul actual este depresiv. Este aici din anul 2000 si de atunci nu l-a vizitat nimeni niciodata. De altfel, nici nu mai are casa, n-ar avea unde sa plece. Nu-i place insa sa fie compatimit, aici are activitate, se simte important. Altfel, ar fi mult mai rau", a declarat dr. Mariana Gribincea, sefa sectiei de la Sipote.

Pacientii muncesc la stupi, ingrijesc animalele si cultiva pamintul

Cei 156 de pacienti care sint internati acum aici sint impartiti pe sectoare in ceea ce priveste activitatea zilnica. Sectorul apicol are 120 de stupi, iar mierea de albine produsa aici merge catre toate sectiile spitalului pentru toti pacientii internati atit la Sipote, cit si la Iasi sau Birnova. Bolnavii mai au in ingrijire opt cai, 223 de oi, 154 de porci si 40 de vaci. Toate produsele obtinute de la animalele crescute aici sint folosite tot pentru bolnavi, pentru ca nu au voie sa le vinda.

De asemenea, sectia mai are si 209 hectare. Cea mai mare parte, respectiv 120 de hectare, reprezinta teren arabil pe care se cultiva porumb, griu, orz, ovaz, lucerna si floarea-soarelui, produse folosite atit in alimentatia pacientilor, cit si a animalelor pe care acestia le ingrijesc.

Pe alte 39 de hectare se intinde livada spitalului, iar patru hectare sint destinate vitei-de-vie. Iazurile ocupa trei hectare, iar alte cinci sint pentru gradina de legume. De altfel, in gradina de legume si in livada muncesc cei mai multi dintre pacienti. "Fiecare are o responsabilitate pe care o constientizeaza in felul sau. Sectorul in care lucreaza devine practic propria gospodarie si el vrea ca sectorul lui sa fie cel mai bun si mai apreciat. De cele mai multe ori se ataseaza de animalele pe care le ingrijesc sau de locurile unde lucreaza si nu mai vor sa schimbe sectoarele", a mai spus dr. Gribincea.

Acasa, la Sipote

Sefa sectiei lucreaza aici inca din 1976 si sapte dintre pacientii pe care i-a gasit atunci in spital inca mai sint internati aici. Cea mai batrina pacienta a decedat cu o luna inainte de a implini o suta de ani. "E un avantaj ca lucrez cu ei de peste 30 de ani. Ii cunosc foarte bine si pot interveni la timp sa evit crizele. Fiecare pacient e o mica lume, toti au mofturi, toti vor atentie. Cind cineva se imbolnaveste si capata mai multa atentie, automat se imbolnavesc toti pacientii din jur. Trebuie sa te vada mereu aici ca sa aiba un sentiment de siguranta, sa stie ca nu a fost abandonat", spune dr. Gribincea. De altfel, sefa sectiei sta mai mult la Sipote decit acasa in Iasi, unde ajunge rareori. Este singurul medic de aici, restul personalului fiind format din asistenti medicali, infirmieri si ingrijitori.

Personalul medical a devenit insa familia celor bolnavi. "E uman sa ai grija de ei, mai ales ca au fost abandonati de propriile familii. Nora unei paciente suna doar ca sa intrebe ce se intimpla cu pensia acesteia, nu vine niciodata in vizita. O alta pacienta cumpara in fiecare luna lenjerie colorata si o imparte celorlalti bolnavi. A cumparat chiar si o masina de spalat special pentru aceasta lenjerie. Se simte importanta asa, mai ales ca-i ajuta si pe cei din jur, are satisfactia ca a contribuit la imbunatatirea situatiei celorlalti", a precizat Petru Nichitus, asistentul sef al sectiei.

Femeile internate aici mai au posibilitatea sa lucreze la razboiul de tesut si la gherghef, iar lucrarile lor sint expuse pe peretii sectiei. Toti pacientii din sectie provin de la Spitalul de Psihiatrie Socola unde au urmat prima parte a tratamentului. "Jumatate dintre pacientii nostri sufera de schizofrenie si alti 30% dintre ei au epilepsie. Restul sint pacienti cu retard mintal si tulburari comportamentale. Toti sint cu probleme cronice si nu poti sa spui vreodata ca e vindecat pentru ca nu poti sa prevezi crizele de acutizare a afectiunii. Pentru ei, acasa e aici. Ii externam doar daca familia intelege sa le dea corect tratamentul", a precizat dr. Gribincea.

Pacientii care se interneaza aici trebuie sa aiba acordul Comitetului Medical de la Spitalul "Socola". Medicii spun ca sint cereri foarte multe, insa spatiul locativ nu permite mai multe internari. "E spatiu deschis la noi, e frumos aici, insa nu sint multe locuri. Sintem singurul centru de ergoterapie din tara la acest nivel. Beneficiile ergoterapiei sint multiple. In primul rind, consumul de medicamente se reduce la jumatate. Apoi, pacientul este resocializat, i se recunoaste valoarea si se simte important, si astfel se evita crizele. Se simt foarte bine in momentul in care beneficiaza ei insisi de pe urma produselor la fabricarea carora au ajutat si ei", a mai spus dr. Gribincea.