„Trebuie sa cintaresti bine ce efecte negative pot fi mai ample: ale vaccinarii sau ale nevaccinarii”

Doua profesoare de bioetica medicala de la Universitatea din Cleveland, Ohio, care au conferentiat recent la Universitatea de Medicina si Farmacie "Gr. T. Popa", comenteaza pentru "Ziarul de Iasi" aspecte ale sistemului de sanatate din Romania. Sana Loue a stat mai multi ani in Romania in anii 90, unde in cadrul unei burse Fulbright a tinut cursuri la Universitatea din Arad pe sanatate publica, a efectuat cercetari privind HIV-SIDA, perceptia femeilor despre violenta domestica. A propus proiecte de preventie si interventie in rindul femeilor din zona Bihor infectate cu HIV si a studiat de asemenea sistemul de sanatate mintala romanesc. E director al centrului pentru Sanatatea Publica a Minoritatilor, la Universitatea Cleveland, Ohio, SUA si e consultant al guvernelor mai multor tari pe probleme de etica cercetarii. Patricia Marshall  desfasoara cercetari in domeniul bioeticii, eticii cercetarii in context multicultural. Patricia Marshall a facut parte din consiliul executiv al Societatii Americane de Bioetica, precum si din conducerile altor organizatii stiintifice,  si a servit de asemenea drept consultant al Comisiei Nationale a Presedintelui SUA, pe probleme de etica cercetarii, in timpul mandatului lui Bill Clinton.

Din perspectiva unui cetatean american observator atent al sistemului de sanatate romanesc, principalele deficiente ale acestui sistem ramin, in opinia lui Sana Loue, subfinantarea si accesul populatiei la serviciile de ingrijiri medicale de calitate. "Sistemul este subfinantat, inca mai aud ca oamenii trebuie sa plateasca suplimentar pentru servicii care teoretic sint gratuite. Aflu ca uneori, medicamentele nu sint disponibile in Romania. De asemenea, acum, in plina criza economica, multi oameni isi pierd slujbele, ceea ce le ingreuneaza si accesul la asistenta medicala", spune Sana Loue.

Desigur, accesibilitatea populatiei la ingrijirile medicale de calitate nu reprezinta o tema de dezbatere si o problema doar in Romania. Problema accesului oamenilor la ingrijiri specializate este in acest moment un subiect de intense dezbateri si in Statele Unite ale Americii, unde Congresul discuta oportunitatea reformarii sistemui de sanatate publica. Desigur, planul discutiilor in SUA priveste felul in care guvernul ar trebui sau nu sa isi asume responsabilitati in a asigura accesul la servicii de ingrijire a celor aproximativ 50 de milioane de americani care nu isi permit o asigurare privata de sanatate. "Sistemul public din Statele Unite se adreseaza mai ales persoanelor sarace sau peste 65 de ani", explica  Patricia Marshall.

De cealalta parte, in Romania sistemul asigurarilor medicale este predominant de stat. Care dintre cele doua sisteme este de preferat? Ar putea reprezenta o solutie pentru Romania privatizarea asigurarilor medicale si a sistemului spitalicesc? "Ambele prezinta pericole semnificative. Sistemul privat inseamna un dublu standard, in sensul ca daca platesti mai mult, primesti ingrijiri mai bune. Pe de alta parte, in sistemul public exista riscul de a nu beneficia servicii de calitate. Solutia trebuie gindita de la tara la tara", spune Sana Loue.

La rindul sau, Patricia Marshall, remarca faptul ca "la nivel global, indiferent in ce tara traiesti, lumea se imparte in oameni care au bani si care nu au, ceea ce in termeni de ingrjiri medicale, inseamna oameni care au acces sau nu au acces la serviciile medicale. Chiar si in tari sarace ca Nicaragua sau Mali din Africa, daca esti bogat, iti permiti servicii de calitate".

In consecinta, adauga ea, problema guvernelor ramine aceea de a gasi solutii pentru a asigura un echilibru intre accesul la ingrijiri de o cit mai larga parte a populatiei si calitatea acestor ingrijiri medicale. Iar daca un sistem de sanatate preponderent de stat inseamna in Romania si perpetuarea unor practici care frizeaza coruptia sau incompetenta, acestora trebuie sa li se opuna, cred deopotriva cele doua profesoare, in primul rind angajatii din sistemul medical public: "Oamenii din sistemul public trebuie sa se ridice si sa spuna: asta este inacceptabil. Presa are de asemenea un rol important sa colaboreze cu organizatiile neguvernamentale, cu autoritatile, cu Uniunea Europeana,  pentru a pune presiune pentru a schimba lucrurile", este de parere Sana Loue.

Patricia Marshall remarca faptul ca Romania are nevoie de un mai "puternic si eficient  lidearship atit in administratie, cit si in societatea civila, iar mass-media are un important rol in atingerea acestui obiectiv, printr-o buna comunicare, dar si prin a atrage atentia internationala si a pune presiune pe autoritatile romanesti".

"Personalul medical romanesc nu e pregatit, dar nici nu e platit suficient"

Interesata de sistemul de sanatate mintala din Romania si in general de problemele de sanatate mintala din alte state, Sana Loue crede ca "in Romania, ca si in SUA, acesta se confrunta in primul rind cu subfinantarea sa, comparativ cu alte domenii ale sistemului de sanatate publica, dar si cu un grad ridicat de discriminare si stigmatizare aoamenilor cu tulburari si afectiuni psihice, discriminare si stigmatizare ce se manifesta atit in Romania, cit si in Statele Unite, mult mai mult ca in alte tari. Oamenii devin tot mai bolnavi pentru ca nu se duc la medic decit intr-un stadiu avansat al bolii, pe de o parte pentru ca nu au bani, iar pe de alta parte pentru ca se tem e stigmatizare", spune Sana Loue.

Despre sistemul romanesc, ea stie ca pacientii spitalizati primesc tratament inadecvat, ca personalul medical nu e pregatit, dar nici nu e platit suficient pentru ceea ce face. "Mai stiu ca in Romania sub Ceausescu multi oameni care se opusesera regimului au fost internati in spitale de psihiatrie, iar acum zece ani, cind eu ma aflam in Romania, unii inca mai erau internati acolo. Poate ca aceasta problema a opozantilor psihiatrizati nu mai e o problema principala in Romania, dar pentru acei oameni este in mod sigur cea mai importanta problema pentru ca este viata lor. As mai spune ca in Romania e nevoie de instituirea unor criterii moderne de diagnostic psihiatric. Cred ca inca se poate vorbi de o rata ridicata de abuz de substante, de sedare a pacientilor. Serviciile din afara spitalului inca nu sint la nivelul la care ar trebui sa fie. Multe tari au probleme similare, dar cred ca Romania chiar se confrunta cu probleme importante si e greu de decis cu ce trebuie inceput", a adaugat Sana Loue.

"Problema coruptiei in Romania priveste si sectorul neguvernamental"

Fireste, cresterea calitatii serviciilor medicale s-ar putea face si printr-o mai intensa activitate a serviciilor comunitare si medicale initiate de organizatiile neguvernamentale, asa cum se intimpla in multe state europene si in America. Dar in Romania aceste servicii comunitare sint slabe si aproape invizibile, iar explicatia pentru aceasta situatie tine de controlul eficient al resurselor, de prevenirea si pedepsirea actelor de coruptie, crede Sana Loue: "Problema coruptiei priveste si sectorul neguvernamental. Desigur, o explicatie pentru slaba putere a ONG-urilor este distrugerea societatii civile de catre era comunista. In multe tari, ONG-urile sint sustinute partial de guvern, de societate, de biserica, dar una din marile diferente este mai buna monitorizare a banilor in SUA. In Romania, trebuie intarita monitorizarea felului in care ONG-urile isi cheltuie banii. Altfel, oamenii pot deschide azi un ONG, primesc finantare, il inchid, iar miine deschid altul, si tot asa. In opinia mea, in Romania, ONG-urile sint invizibile pentru ca banii nu merg unde trebuie. Chiar daca sint proiecte bune si sint bine finantate, proiectele ramin invizibile pentru ca banii nu sint cheltuiti cum se cuvine. In Romania nu poti spune, de exemplu, ca exista un "sistem de ingrijiri comunitare in violenta domestica", sau in alte domenii, ci sint doar citeva ONG-uri , izolate, care fac cite ceva, nu o intreaga retea, un sistem functional. Statul nu incurajeaza ONG-urile sa dezvolte servicii de ingrijiri medicale si comunitare", mai spune Sana Loue.

"Exista asa de multe probleme de sanatate publica in Romania, incit sistemul de inseminare nu este o prioritate"

In octombrie 2009, inseminarea artificiala contra cost a fost scoasa in afara legii in Romania, printr-un ordin al fostului ministru al Sanatatii, Ion Bazac. Masura a stirnit controverse si dezbateri in spatiul public. Pe de o parte, masura a fost considerata discriminatorie fata de cetatenii care ar dori sa aiba copii si nu reusesc prin metode naturale. De celalta parte, adeptii interdictiei au considerat ca legalizarea inseminarii artificiale contra cost ar incuraja traficul de celule umane.

"In bioetica sint opinii diferite. Problema etica aici cine trebuie sa aiba acces la aceste servicii de inseminare artificiala? Permitind accesul celor ce pot plati asigurari private, elimini un grup important al celor care nu-si pot permite sa plateasca. Dar ceea ce e chiar mai discutabil este vinzarea de ovule pentru fertilizare. O intrebare la care eu mereu ma gindesc este care sint implicatiile acestui tratament pentru sanatatea comunitatii?", intreaba Patricia Marshall.

Desigur ca in opinia ei, la nivel teoretic ar fi bine ca statul, sistemul public sa ofere aceasta posibilitate a reproducerii artificiale pentru cei care nu pot in mod natural sa o faca. Dar acest lucru e posibil doar teoretic, din cauza costurilor  ridicate.

Pe de alta parte, legalizarea contra cost a acestor proceduri, duce la comertul cu ovule. "Este o femeie in SUA care a donat peste 6.000 de ovule si a cistigat o avere. A da o astfel de posibilitate suna ca o invitatie la acest gen de comert. E nevoie de masuri de coercitie", spune Patricia Marshall.

In opinia sa, a permite inseminarea artificiala contra cost ridica mai multe probleme decit ofera solutii, intrucit oamenii cu bani, care ar putea accesa in sistemul privat acest gen de servicii, pot gasi alte solutii pentru a-si rezolva problema: "Exista asa de multe probleme de sanatate publica in Romania, incit sistemul de inseminare nu este o prioritate. Cine va avea bani, va gasi o solutie sa o faca. Cind avorturile erau ilegale in SUA, oamenii cu bani au calatorit in Canada si au rezolvat problema. Prin urmare, problema de mai inainte deschide o alta discutie: daca sint atit de multi bani in sistemul public din romania, cum iI cheltuim? Alegem sa facem preventie sau investim in inseminare artificiala?".

"E important sa vaccinezi populatiile expuse la risc daca detii controlul asupra calitatii"

Cele doua experte in Bioetica din SUA sint extrem de rezervate si in privinta asumarii de catre statul roman a responsabilitatii fata de efectele secundare ale vaccinului impotriva gripei H1N1.

"Cred ca e important sa vaccinezi populatiile expuse la risc, tinerii, gravidele si virstnicii cu conditia sa detii controlul asupra calitatii vaccinului. Principala problema este asadar controlul calitatii. Daca nu esti capabil sa ai controlul calitatii testarilor, atunci nu poti sti care sint efectele secundare. In anii ’70, in SUA, a fost o epidemie de gripa. Multi producatori au scos pe piata foarte repede vaccinuri. Multi dintre cei care au facut vaccinul au dezvoltat parilizie si au dat apoi statul in judecata silind la plata de despagubiri. Este un exemplu despre ce se poate intimpla cind nu controlezi efectele secundare. Trebuie sa cintaresti bine ce efecte negative pot fi mai ample: ale vaccinarii sau ale nevaccinarii?.  E clar ca avem o epidemie acum si ca ar fi utila vaccinarea. Dar efectele secundare nu sint foarte clare. Deci, e dificil ca guvernul sa isi asume raspunderea  pentru vaccinare. E dificil de stiut daca s-a utilizat acelasi echipament la un vaccin si la celalalt, daca s-a lucrat in aceleasI conditii si asa mai departe", spune Sana Loue.

La rindul ei, Patricia Marshall spune ca "e o mare asumare ca autoritatile sa spuna raspicat ca trebuie vaccinate categoriile de risc. Trebuie sa fii calificat sa faci asta. In SUA, nu toti parintii permit vaccinarea copiilor lor".