Eurotrip agentie de turism
mesterescu

miercuri, 22.10.2014

A locuit cu adevarat Eminescu in Casa Pogor?

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Poetul Lucian Vasiliu m-a sunat simbata si mi-a semnalat, cu amabilitate si veche prietenie, o eroare factuala. In articolul "Dl Fenechiu si casa Weitzsecker", afirm imprudent ca Mihai Eminescu nu a locuit efectiv in Casa Pogor. Greseam, in parte. E adevarat: Eminescu nu a locuit efectiv in casa Pogor, care s-a pastrat (renovata de mai multe ori) si care poate fi vazuta de toti. A fost acolo, fireste, la sedintele Junimii. A citit poezii. A ascultat glumele lui Creanga. A comentat filosofic lecturile altora. De locuit, insa, a locuit intr-o cladire alaturata Casei Pogor, care, din pacate, nu s-a pastrat. Lucian Vasiliu mi-a spus ca din aceasta cladire s-au pastrat numai pivnitele fastuoase.

    In aceasta privinta, niciunul din biografii poetului nu e foarte exact. G. Calinescu, de exemplu, scrie in "Viata lui Mihai Eminescu", la modul dubitativ, ca, in august 1874, cind se intoarce din Germania si e numit "director" al Bibliotecii centrale din Jassy, poetul "ar fi tras in gazda" la Vasile Pogor. Criticul nu precizeaza, cu toate acestea, nici locul exact (Vasile Pogor mostenise, am spus deja, mai multe cladiri - invecinate, totusi) si nici rastimpul gazduirii. Care nu a fost, cu siguranta, prea lung. Peste o pagina, Calinescu adauga: "Intre timp, Eminescu isi statorniceste domiciliul intr-o odaie mare, in casele din curtea bisericii Trei Sfetite".

    Mai precis e istoricul si genealogistul Vasile Panopol, in monografia intitulata "Pe ulitele Iasului": "casele au fost mostenite de... Vasile Pogor, sufletul Junimii. In ele s-au tinut multe din faimoasele intruniri ale acestei asociatiuni literare... Tot acolo, in niste incaperi mai retrase, a fost gazduit de Pogor marele nostru Eminescu, care s-a aflat atunci citava vreme in vecinatatea locuintei Veronicai Micle". Vasile Panopol, care era fiul natural al lui Pogor, vorbeste, asadar, de mai multe case. Eminescu nu a locuit in cladirea principala, ci "in niste incaperi mai retrase". Si, fireste, se afla nu departe de casa Veronicai Micle, situata pe strada Butu (azi N. Gane). In treacat fie spus: niciuna dintre aceste zidiri nu mai exista. Nici casa lui Pogor in care a stat Eminescu, nici casa din curtea Trei Sfetitelor, nici casa Veronicai. Toate au pierit de mult.

    In fine, intr-un document publicat de mai multi biografi, Eminescu insusi marturiseste: "Sint fericit ca mi-am ales un loc potrivit cu firea mea singuratica si dornica de cercetari. Ferit de grija zilei de miine, ma voi cufunda ca un budist in trecut, mai ales in trecutul nostru atit de maret, in fapte si oameni. Voi fi obligat moralmente d-lui Pogor, care m-a gazduit si mi-a gasit acest culcus demn pentru iernile noastre friguroase. Inteleg prin ierni schimbarea rautacioasa a semenilor nostri, care cauta sa loveasca chiar si in cei ce nu se pot apara. Cunosc naravurile politice de la noi, de aceea ma ingrijesc, cu toate ca trebuie sa ma bucur de norocul ce-a dat peste mine!".

    E sigur insa ca pe Eminescu nu l-a apucat iarna in locuinta de linga actuala casa Pogor: nici iarna politica si nici iarna calendaristica. Gazduit de Vasile Pogor, catre mijlocul lui august 1874, s-a mutat, peste citeva luni doar (in octombrie?), in cladirile din curtea bisericii Trei Ierarhi. De ce nu a ramas la Pogor, nu stim. Prin urmare, mai corect e a spune ca Eminescu a locuit intr-una din casele lui Vasile Pogor, dar nu in Casa Pogor (cea pe care o vizitam astazi).

    Ii multumesc poetului Lucian Vasiliu pentru ajutor.


    Comentarii Facebook

    Ultima ora

    editorial

    Greaua moştenire a lui 2013

    Radu MEȘNIȚĂ

    Greaua moştenire a lui 2013

    Trei acte cu putere de lege promovate de Executiv anul trecut pun sub semnul întrebării politica guvernării Ponta.

    Filmuletul zilei

    opinii

    “Nihil SI(n)E Deo”

    Florin CÎNTIC

    “Nihil SI(n)E Deo”

    Până de curând, mă tot întrebam la ce foloseşte acest spectacol grotesc şi mi se părea bizar ca acest personaj, probabil recrutat de spionajul ceauşist, să aibă o asemenea protecţie şi vizibilitate în ţară şi nu, cum ar fi fost mai probabil, în străinătate. E o întrebare ce merită dezbătută în curând.

    Hipoinflaţia şi hiporealitatea

    Tiberiu BRĂILEAN

    Hipoinflaţia şi hiporealitatea

    În doze mici, inflaţia e un semn de relansare, însoţeşte creşterea şi chiar o stimulează. Dar când ea tinde spre zero, însoţeşte mai degrabă stagnarea.

    Povestioare

    Radu PĂRPĂUȚĂ

    Povestioare

    Tovarăşi, filiala noastră s-a dezvoltat. Azi are 372 de scriitori şi 431 de traducători, în timp ce la 1900 în gubernia Tula, care corespundea regiunii noastre de azi, nu exista decât un singur scriitor. Bravo, toţi se bucură, urmează aplauze îndelungate, cum se zicea pe vremea aia. Numai unul mai prost întreabă: Totuşi, cine era scriitorul de la 1900. Şi şeful răspunde: Ei, e drept că era Lev Nikolaevici Tolstoi.

    Propunerea redactorului sef

    Robert Turcescu nu trebuie să iasă aşa din scenă

    Toni HRITAC

    Robert Turcescu nu trebuie să iasă aşa din scenă

    Ar trebui să calculeze ravagiile făcute în breaslă şi să încerce o cât de câtă “acoperire” a acestora. Trebuie să meargă cu mărturisirile până la capăt.

    Caricatura zilei

    De unde avea prefectul nivela?

     

    Editia PDF

    Intrebarea zilei

    Mergeţi la alegerile prezidenţiale?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.