Caută 
3 MIN
 |
M-am intors, nu cu mult timp in urma, din Praga. Fireste, nu am vizitat "orasul de aur" cu intentia de a face un reportaj pentru cititorul "Ziarului de Iasi", asa ca nu am sa povestesc ce am vazut acolo. Curiosilor le suflu ca pivo este foarte buna si variata. Iar vestigiile trecutului extrem de fericit puse in valoare. Dar intimplarea a facut ca, nu cu mult timp inainte de a merge catre capitala Cehiei, sa fac o plimbare si prin capitala noastra. Insotit, si aici, si acolo, de aparatul de fotografiat. Asadar, imaginile nu mint si sint, oricum, mai obiective decit bietele mele impresii formulate la cald.
E limpede ca vechea capitala a Boemiei are un mult mai bogat si mai variat patrimoniu cultural decit oricare alt oras romanesc. A fost sute de ani centrul Imperiului Habsburgic, e si normal. In schimb, la noi te-ai astepta ca putinul care exista sa fie conservat ca sfintele moaste, cu o grija pioasa. Cu totii stim ca nu asa stau lucrurile. In Praga, orice cladire veche este pusa in valoare, restaurata atent si valorificata la maximum. In Romania, totul devine ruina: pe Lipscani sint cladiri vechi care stau sa cada, napadite de buruieni si arse de incendii. Pe Strada Carol sint palate de cinci-sase sute de ani perfect utilate si astazi. La Adamclisi, din metopele monumentului localnicii au facut ghizduri pentru fintini, la Sapinta se fura crucile din cimitir si se comercializeaza; in Praga, acolo unde s-au pastrat doua ziduri romane, se construieste un intreg complex in jurul lor si ia nastere un muzeu. In fine, nu continui acest frustrant sir de comparatii.
Diferentele frapante tin de mentalitate. Si ce poate fi mai elocvent, pentru a sesiza aceste diferente, decit cele doua imagini pe care le deslusesc mintenas?! In cea dintii, am surprins clopotnita Catedralei Sfintul Vitus, care domina intregul oras ceh de pe colina Hradcany. Constructia ei a inceput in 1344 si s-a incheiat in 1929. Acum, desi stilul gotic domina maiestuos, monumentala constructie este un amestec de stiluri. Mentalitatea ceha impune continuitatea. Atunci cind goticul era perimat, s-a construit in continuare in stil renascentist. Prelungirea celor doua stiluri diferite este foarte vizibila. Dar numai asa intregul a putut fi dus la bun sfirsit. Negocierea dintre stiluri este insa, dupa cum se poate sesiza, perfect amiabila.
 |
Ei bine, a doua imagine va arata cum intelegem noi, romanii, sa continuam traditia. O veche casa de pe Calea Victoriei (imediat linga Palatul Victoria, sediul Guvernului) a fost lasata sa se darime. A venit un istet si a salvat ruinele, adaugindu-le un paralelipiped de sticla, care nu are nimic de a face cu restul cladirilor din jur si, dupa cum se vede, nici cu biata constructie originara. Utilitarismul a avut cistig de cauza. Ce plan urbanistic, ce respectare a traditiei? A rezultat un monument de prost gust si de nesimtire descurcareata, tipic romaneasca. Totul, cum altfel?, cu acordul edililor.
Nu cred ca mai e nevoie sa formulez concluzii. Este prea evidenta diferenta dintre cultura si prost gust. Cred insa ca nici un turist nu arunca banii ca sa vina in Romania si sa vada asemenea exemplare mostre de kitsch. Va prefera, fara sa clipeasca, eclectismul Catedralei Sfintul Vitus din Praga.
