O comisie pentru adevar

Pe 14 ianuarie 2010, in preajma aniversarii nasterii lui Eminescu, la Chisinau a avut loc un eveniment memorabil: a fost constituita Comisia pentru studierea si aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova, printr-un decret semnat de catre presedintele interimar al tarii, Mihai Ghimpu. Fiind "un stat ce nu cunoaste adevarul despre regimul comunist totalitar din istoria sa", cerintele societatii actuale impun o "informare obiectiva si multilaterala" asupra evenimentelor petrecute in vremea regimului comunist sovietic, toate acestea fiind inca o dovada ca noua putere de la Chisinau este interesata de cunoasterea obiectiva a trecutului tarii. Totodata, ideea unei comisii de analiza si apreciere a regimului totalitar comunist din Republica Moldova se inscrie perfect in Rezolutiile Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei privind eliminarea mostenirii fostelor regimuri totalitare (1996) si necesitatea unei condamnari internationale a crimelor regimurilor comuniste (2006).

Asadar, aria de investigatie acopera perioada 1924-1991, plecindu-se si de la premisa ca cercetarea regimului comunist de sub conducerea lui Vladimir Voronin nu poate sa fie realizata in lipsa accesului la arhivele perioadei 2001-2009. Obiectivele de lucru ale Comisiei (precizam faptul ca infiintarea unui astfel de organism a mai fost solicitata de istoricii moldoveni, dar demersul a fost respins sistematic de autoritatile statale care au condus tara pina in 2009) se subsumeaza urmatoarelor directii: grupurile de lucru vor studia documente si materiale emise de institutiile implicate in instaurarea si mentinerea regimului comunist totalitar; se vor elabora o culegere de documente si un raport privitor la aprecierea, sub raport istoric, dar si juridic, a regimului respectiv; Comisia va informa societatea civila cu privire la rezultatele obtinute, organizind diverse intruniri si conferinte, iar la Presedintia Republicii se va prezenta cu un raport privind aceasta tema de cercetare pina la data limita de 1 iunie 2010. In acest context, colaborarea cu istoricii romani din "Comisia Tismaneanu" poate asigura o buna expertiza si un impuls in activitatea de elucidare a ororilor regimului comunist.         

Avind in componenta sa 30 de persoane, majoritatea lor fiind istorici, dar si specialisti in drept, sociologie, economie, lingvistica, literatura, Comisia (condusa de istoricul Gheorghe Cojocaru) si-a inceput activitatea intimpinind mai multe piedici, intre care contestarea unor membri ai sai, acuzati pentru trecutul lor comunist (dar multi dintre cei care doreau sa duca o viata relativ normala au intrat in rindurile comunistilor, de nevoie, se intelege!) sau izbindu-se de refuzul autoritatilor de a desecretiza arhivele din perioada gorbaciovista ori cele emise de institutii-cheie ale regimului comunist sovietic, precum  Ministerul de Interne si KGB-ul.

Referitor la desecretizarea arhivelor, atit de necesare unei corecte evaluari a regimului comunist totalitar, presedintele Comisiei, Gheorghe Cojocaru, este convins ca aceste fonduri "realmente nu contin secrete de stat. Dupa ce va fi urmata aceasta procedura conform legii, fondurile cuprinzind exact intervalul in care s-au produs evenimente remarcabile, cum ar fi perestroica, glasnostiul si prabusirea regimului trebuie sa fie puse la dispozitia cercetatorilor". Raspunzind temerii mai multor cercetatori in legatura cu dislocarea unor materiale arhivistice, care ar fi fost transportate la Moscova, Gheorghe Cojocaru declara: "Cred ca o mare parte, daca nu majoritatea absoluta a fondurilor respective care se refera la perioada comunista se pastreaza la Chisinau. Nu am cunostinta de faptul daca cineva, cindva, ar fi evacuat o parte din arhiva de la Chisinau la Moscova sau in alte parti".

In prealabil, istoricul rus Nikita Petrov, de la Societatea rusa "Memorial", sublinia ca arhivele organelor de partid ale fostelor republici sovietice au ramas pe loc. "Dar situatia este cu mult mai complicata in cazul arhivelor serviciilor speciale. Arhivele fostului KGB din tarile baltice, de exemplu, se afla in Rusia. Rusia nu face nimic ca sa le intoarca, ci, dimpotriva, ascunde ca le-ar avea".

Se doreste foarte mult o clarificare in domeniul identitar, tiniand cont ca, de-a lungul vremii, au fost facute numeroase demersuri ale sovieticilor/comunistilor pe directia "fabricarii" unei "limbi moldovenesti" si a unui "popor moldovenesc". Aceste elemente au contaminat profund si pentru multa vreme relatiile dintre Republica Moldova si Romania. In aceste conditii, misiunea membrilor Comisiei este dificila, dar scopul nobil care se doreste a fi atins anima eforturile cercetatorilor implicati. "Adevarul ne face liberi" afirma, cindva, cunoscutul scriitor Nicolae Steinhardt si este foarte probabil ca cetatenii Republicii Moldova, cunoscind mai in profunzime ororile si cataclismele sociale, politice, spirituale sau umane produse de regimul totalitar comunist se vor simti mult mai liberi dupa 1 iunie 2010…