Potpuriu (mai mult sau mai putin) teuTonic

duminică, 06 ianuarie 2013, 16:31
5 MIN
 Potpuriu (mai mult sau mai putin) teuTonic

Monopoluri

Va vine sa credeti ca din 1932, Caile Ferate Federale au detinut un monopol asupra transportului intern la mare distanta? Monopol care a cazut de pe 1 ianuarie 2013. Conform Berliner Zeitung (BZ, 28.12.12), de-acum poti ajunge pentru noua euro din Berlin pana la Hamburg, de exemplu! Asa ca aviz tuturor celor care ajung sa aiba de umblat prin Germania – pe distante lungi, autocarul s-ar putea sa coste de zece ori mai putin decat trenul…

Ca fapt divers, din 1935 a existat si un monopol al hornarilor, monopol ce a fost eliminat si el (gratie directivelor UE privind „libertatea ofertelor de servicii", ceva pe acolo), „casta" hornarilor nemaiputand sa-si imparta Germania intre membri, nisa deschizandu-se concurentei din partea instalatorilor, de pilda, care detin si o calificare in materie de hornarit.

E-puzzle-software

Conform aceluiasi ziar, CNSAS-ul german (condus ani buni de actualul presedinte al RFG, Joachim Gauck) a pastrat 15.000 de saci cu dosare de la Stasi trecute prin masina de tocat… acte. Dupa ce au fost reconstruite manual 1,5 milioane de foi (pentru reconstruirea restului de dosare distruse, 30 de oameni ar avea nevoie intre 600 si 800 de ani!), se preconizeaza rezolvarea problemei cu ajutorul unui e-puzzle-software (care pana acum a costat deja peste 8 milioane de euro!) prin care se vor scana toate resturile si se vor recompune pe computer.

Elucidarea trecutului costa – dar si merita: toti potentatii si toate uneltele unui stat totalitar sa stie ca adevarul va iesi la lumina, ca marsaviile lor se vor afla, pana la urma!

Apropo, cu dosarele aruncate/ arse/ gasite – nici nu-mi mai amintesc bine – la Berevoiesti (va mai amintiti?) ce s-o fi intamplat?

Unde dai si unde crapa (capra eco-economica germana)

In seara ultimei duminici din 2012, am fost prins in „mrejele" unei anchete Spiegel TV despre produsele bio/eco(logice): nemtii, se stie, sunt intr-un fel sau altul niste pionieri ai ecologismului. Dar aceasta ancheta pe care am vazut-o pe RTL a aratat fara dubii ca ecologismul poate produce efecte destul de absurde, ca sa nu zic mai mult.

Sa luam doar becurile economice: toate contin mercur. Dincolo de faptul ca nu pot fi, deci, aruncate pur si simplu, ci trebuie colectate cu grija si reciclate de servicii specializate (ceea ce in sine costa…), daca-ti scapa unul din greseala si se sparge, risti nici mai mult nici mai putin decat o intoxicatie cu mercur cu probabile urmari grave, chiar si fara sa atingi mercurul, ci doar de la inhalarea vaporilor de mercur!

Ca nemtii par a avea in gene un simt al cumpatarii si chiar al economisirii, se stie. Dar iata ca aceasta ancheta a scos la iveala faptul ca si in privinta asta se poate ajunge la niste „excrescente" ale economisirii ecologice bizare – si contraproductive pentru societate/ municipalitati: foarte multi germani economisesc de zor apa. Efecte secundare? Tot mai des se infunda canalizarea! La Berlin s-a ajuns ca – din cauza faptului ca multi folosesc prea putina apa dupa utilizarea WC-ului – cei de la municipalitate trebuie tot mai des sa foloseasca un volum multiplu de apa (decat cea economisita initial) pentru a desfunda canalizarea citadina! Desigur – neamtul economicos economiseste ca individ apa si bani – iar comunitatea consuma multiplul in apa si bani pentru a rezolva efectele secundare ale constiintei eco-economice a primului.

Vaca de tuns iarba

Apropo de mediul inconjurator: o stire simpatica din Berliner Morgenpost (BM, 30.12.12) mi s-a parut aceea din care am aflat ca in sectorul berlinez Reinickendorf urmeaza ca din aprilie 2013 sa fie utilizate vaci pe post de „masini" de tuns iarba pe pajistile din parcurile publice! Asta, dupa ce in alte sectoare experimentul cu vaci si oi ar fi dat roade.

In ce ma priveste, am parerile mele (ca unul crescut la tara si care a pascut oile primavara devreme si toamna tarziu): oaia nu mi se pare foarte indicata pe post de „masina" de tuns iarba, pentru ca oaia nu paste iarba sistematic, ea trebuie sa umble, smulge de ici, de colo, merge mai departe – calul, in schimb, precis e cea mai performanta „masina" bio de tuns iarba: nu cunosc animal care sa pasca mai sistematic iarba! De studiat…

Un fenomen european

Tot din editia de duminica a BM am aflat cu stupoare ca hotii de fier vechi si de cabluri au ajuns si in Germania o pacoste. „Cabluri metalice, cupe de excavator, tevi – totul se fura" e titlul unui articol, din subtitlul caruia aflam ca doar in landul Brandenburg pagubele pe prima jumatate din 2012 s-au ridicat la peste 3 milioane de euro! Cred ca autorul articolului n-a vrut sa se complice cand a consemnat faptul ca in august 2012 au fost prinsi „noua est-europeni" dupa ce furasera peste o tona de cablu din cupru de pe un santier de tren metropolitan, nespecificand de unde erau „stimabilii"! Ca fapt divers, iaca, cei de la Caile Ferate Germane din Brandenburg au consemnat o scadere a furturilor cu 25% – printre altele si dupa ce au trecut la marcarea „marfii" susceptibile de furt cu un ADN artificial, aplicand o pelicula de lichid de marcaj care se intareste si se vede doar la lumina ultra-violeta, astfel incat hotii nu prea mai au cum sa-si vanda cablurile de cupru fara a cadea in plasa Politiei.

Comparatism televizuistic

Cred ca m-am mai plans eu de meteahna asta a tarilor mari (dar si a unor tari/ natiuni cu ego mare, daca nu umflat…) de-a dubla cam tot ce misca in materie de filme straine pe ecran. Si ca o sarmana compensatie ce vezi in programele tv germane? Seriale americane, indeobste cunoscute si la noi, cu titlul original. Mai ca as fi trecut peste, daca nu m-ar fi intrebat mama la un moment dat, pe cand studia programul tv pentru saptamana 29.12.12-04.01.13: „Ce inseamna «Tvo end a half men»?" „Doi barbati si jumatate", ii spun pe saseste. „NCIS – Ancheta militara" apare tot asa, in original: „Navy CIS". Zapand, am constatat apoi ca dintre serialele pe care le-am urmarit si acasa, toate ce ruleaza acum pe posturile tv germane le-am vazut/ putut vedea la noi acum un an sau chiar doi! Macar atat.  

Comentarii