Lac de acumulare golit dupa 14 ani

Deversarea a fost necesara pentru efectuarea unor lucrari de verificare si reparare a echipamentelor de la baraj. Umplerea barajului, care alimenteaza cu apa localitatile judetului, va dura doua zile. Imaginea de inceput de lume a fost completata imediat de un alt tablou desprins parca din Evul Mediu. Echipati cu o lampa, maturoaie din crengi, raspe metalice si cizme din cauciuc, muncitorii de la "Apele Romane" au coborat in inima pamantului pentru a curata meandrele conductei de 2.200 de milimetri. Munca parea ca de ocnas iar un sentiment ciudat te strabatea mai ales ca tubulatura, in care ar incapea cu usurinta un om in picioare sau cu un ATV, se intinde pe sub pamant pe o distanta de aproape sase kilometri. Orice soapta scapata se auzea pana la Bucecea, ecoul "curgand" la vale odata cu firul de apa. "Se curata de scoici si de malul depus. Ultima igienizare a fost facuta prin 1996. Chiar daca conducta are diametrul de 2.200 de milimetri, nivelul apei atinge in interior maxim 40% si asta pentru ca trebuie asigurata depresurizarea daca apa vine cu putere", au povestit muncitorii transformati in cartite.

Mastodonti trimisi la Ramnicu Valcea

In paralel, un alt furnicar de oameni se lupta cu sistemele hidraulice care deschid cele patru porti ale barajului. Doua stavilare au fost deja inchise, iar servomotoarele urmau sa fie demontate pentru prima revizie de la darea in functiune a sistemului. Mastodontii, care cantaresc doua, respectiv sase tone, vor fi dusi la Ramnicu Valcea pentru schimbarea garniturilor. "Sunt in total patru servomotoare mici si opt mari, dar ele vor fi demontate rand pe rand, operatiunile urmand sa se incheie in septembrie. De 33 de ani ele functioneaza si nu au fost in revizie niciodata. Si stavilarele vor fi curatate pentru ca, din cauza scoicilor depuse, portile barajului nu se mai inchid complet", a spus Cristinel Macovei, seful Sistemului hidrotehnic.

Pescari nevoiti sa se multumeasca cu puiet

In tot acest timp, o mana de pescari s-au gandit sa profite de golirea barajului si au coborat in lacul de linistire. Cu voloace, cu ciorpace sau pur si simplu cu mainile goale, sperau sa prinda peste din cel mare, dar capturile erau extrem de mici. Sunt oameni saraci, localnici hotarati sa scape de grija pranzului. Sau macar sa schimbe un kilogram-doua de caras pe o sticla cu tuica si doua paini la magazinul din centrul satului. Sunt si singurii care pescuiesc in conditii legale pentru ca mai in jos pe Siret, dincolo de podul de pe europeanul Botosani – Suceava, localnicii si-au intins setcile. Aici insa, langa baraj, oamenii isi incearca norocul cu volocul. Cu picioarele in mal si cu apa pana la brau, ei filtreaza apa. Pestele scos este insa mic, mai mic decat o palma. "Nu mai merge deloc de vreo cativa ani. Am crezut ca acum cand au inceput sa sece barajul, vor fi mai multi pesti, dar din cauza braconajului a ramas doar puietul", sageteaza din priviri Stere Cristea din Beresti (Suceava). Barbatul a tras de cateva ori volocul prin apa dar de fiecare data l-a scos gol.

Altii pescuiesc cu ciorpacul, o ustensila de mult abandonata de pescari, un soi de plasa care trebuie lasata cateva minute in apa dupa care este trasa la repezeala la suprafata. In schimb, un bucecean de vreo 65 de ani pipaia cu palmele goale fundul bazinului de linistire in speranta ca va prinde pestele cel mare. "Ies din baraj nauciti din cauza curentului si se ascund printre pietre. Pe unul l-am simtit dar nu a vrut sa se dea prins. Eu unul nu vreau bibani, ci numai cativa carasei", spune barbatul. Unul dintre pescari, un baiat de liceu, cunoscut sub numele de Maradona datorita agilitatii miscarilor, se plange si el ca pestele mare a cam disparut din Siret. "Poti sa dai si o zi intreaga de pomana", se da specialist baiatul.

Acumulare gandita pentru protectia localitatilor

E aproape 10 si soarele atrage pescarii cu volocuri direct pe baraj, la gura de varsare. Sunt luati la trei pazeste de paznicul barajului, care este suparat nevoie mare. "Ba, v-am zis sa nu mai dati de pe baraj ca nu-i voie. In plus, imi faceti si mizerie", striga el. Barbatul isi opreste amenintarile cand langa el apare seful Sistemului hidrotehnic. Cristian Macovei spune ca institutia sa are sub observatie doar aspectele hidrotehnice, nu si cele legate de piscicultura. Asa ca oamenii s-au gandit sa profite cat mai mult de deschiderea zagazului. Cu sacii legati la brau sau grupati cate doi – trei, localnicii bateau Siretul in lung si in lat doar-doar vor prinde ceva.

Sursa: Monitorul de Botosani