Ce e de făcut? Profesorii fug de aceste școli, iar elevii au rezultate tot mai slabe

Rezultatele de la simulările examenelor naţionale care au avut loc în luna februarie nu sunt cele pe care şi le doresc profesorii de la clasă. Există însă şi şcoli unde promovabilitatea la evaluarea naţională la clasa a VIII-a la una dintre discipline este 0. Acest lucru se întâmplă din mai multe motive, primul fiind pregătirea rudimentară a dascălilor, care de cele mai multe ori sunt suplinitori cu o altă pregătire decât cea în domeniul în care lucrează în prezent, dar şi dezinteresul elevilor şi al părinţilor.

Primul motiv este însă mult mai complex şi are mai multe repercusiuni. Deoarece se află la distanţe mari de oraşe, la aceste şcoli, profesorii navetişti vin mai greu. În majoritatea cazurilor, vin titulari pe post, apoi după un an, doi, cer detaşarea, lăsând în urmă generaţiile cu care au lucrat, pe mâna altor persoane care nu au aceeaşi pregătire şi exeprienţă.

„Distanţa este în continuare o problemă“

Naveta prea lungă ori faptul că pri­măriile nu decontează naveta sunt principalii factori care determină un profesor să plece de la o şcoală cum este cea din Plugari, Mădârjac, Şipote, Lungani, Coar­nele Caprei, Voineşti, Dagâţa ori Sireţel, care este comuna cea mai îndepărtată de municipiu, la graniţa cu judeţul Suceava.

„În şcolile din comunele situate la distanţă de centrele urbane şi cu infrastructură deficitară şi cu deficit de personal didactic calificat pe plan local, s-a recurs la angajarea suplinitorilor fără studii corespun­zătoare postului, care acceptă salarizare mai redusă , nefiind obligaţi să suporte cheltuielile de transport. O mare parte dintre suplinitorii necalificaţi au studii superioare în alt domeniu. În comparaţie cu anul trecut se menţine defici­tul de profesori de limba engleză, franceză şi de educatoare“, au precizat reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi.

Principalele victime ale acestor probleme din sistemul de învăţământ preuniversitar sunt copiii. Un exemplu elocvent îl întâlnim în satul Humosu, din comuna Sireţel, aflat la peste 100 de kilometri de Iaşi. Deoarece este departe de oraşul Paşcani, profesorii care ajung aici şi care predau disciplinele de examen nu stau mai mult de un an sau doi.

„Satul Humosu se află la 10 kilometri de centrul comunei Sireţel, destul de departe, aici învăţând 200 de elevi, de la grădiniţă până la clasa a VIII-a. Sunt cinci învăţători, unul titular şi patru suplinitori, din care doar unul este din Humosu, restul fac naveta din Sireţel, însă sunt şi opt profesori din care doi suplinitori şi şase titulari, iar unul dintre ei face naveta de la Iaşi. Este vorba de profesoara de arte plastice care mai predă şi la alte şcoli din zonă. Au venit ti­tulari, dar stau greu, anul acesta tocmai ce s-a detaşat profesoara de limba ro­mână la o şcoală mai aproape de Paşcani, iar acum doi ani s-a detaşat profesoara care a predat înaintea ei. La matematică, abia de doi ani a venit un profesor titular. Profesorii caută să plece pentru că este departe. Iarna aceasta nu a fost chiar aşa de rău, însă iarna trecută a fost o perioadă mai grea pentru profesorii navetişti. Chiar dacă Primăria decontează naveta, există asfalt, distanţa este în continuare o problemă“, a precizat Marius Mihai Cojocaru, directorul Şcolii Gimna­ziale din Sireţel şi Humosu.

Elevii încep şcoala la cules de vie la Cotnari

La Şcoala din Humosu, la graniţa cu judeţul Suceava, elevii învaţă în două schimburi. Clasele I-IV şi o grupă de grădiniţă învaţă dimineaţa, iar gimnaziul şi a doua grupă de grădiniţă învaţă după-amiaza. Simulările de anul acesta însă au demonstrat încă o dată că lipsa unor profesori constanţi duce la rezultate şcolare mediocre. Piatra de moară rămâne însă matematica, unde s-au obţinut cele mai slabe rezultate la nivel judeţean. La clasa a VIII-a, gradul de promovabilitate la ma­tematică în Humosu a fost 0, ca la multe alte şcoli din satele ieşene, de altfel.

„De doi ani avem profesor titular la matema­tică, problema este că înainte n-am avut personal calificat . E foarte greu pentru că nu au pornit din start cu un profesor calificat, iar acum trebuie să recupereze“, mai spune directorul.

Însă aceste rezultate slabe nu sunt doar rezultatul lipsei cadrelor didactice specializate din sistem, ci şi interesul scăzut al elevilor pentru învă­ţătură şi slaba comunicare a şcolii cu părinţii.

„În 2011, în toamnă, n-am avut copii la şcoală, i-au luat părinţii la cules via la Cotnari. Două săptămâni n-am avut cu cine face orele. Se mai duc la legat la vie primăvara…“, îşi aminteşte directorul.

Diferenţa enormă faţă de şcolile de la oraş

La română însă rezultatele au fost mai bune, gradul de promovabilitate fiind de 41%. Dintre elevii care au absolvit şcoala din Humosu anul trecut, 14 au plecat mai departe, din care două fete la Liceul „M. Busuioc“ din Paşcani şi un băiat la Seminarul Teologic de la Dorohoi. Restul au rămas la Şcoala profesională de la Lespezi. Însă, an de an, există părinţi care refuză să-i dea mai departe din lipsă de bani. Aceştia rămân doar cu opt clase pe lângă gospodărie, ajutându-şi părinţii la munci. După ce fac 18 ani, majoritatea tinerilor din Humosu pleacă la muncă în străinătate pentru a-şi putea ajuta familia.

Povestea elevilor din Humosu nu este însă izolată. La simularea din luna februarie anul acesta, la şcolile din mediul rural, 72,97 % dintre elevi au obţinut medii sub 5, faţă de şcolile de la oraş, unde un procent de 34,46% au obţinut medii sub 5. Printre şcolile cu sub 10% medii peste 5.00 sunt Şcoala Gimnazială „Dimitrie Anghel“ Corneşti, Şcoala Gimnazială Mironeasa, Şcoala Gimnazială Slobozia, comuna Voineşti etc.