Caută 
2 MIN
Preşedintele Comisiei juridice din Senat, Şerban Nicolae, a afirmat, luni, după ce a susţinut în faţa CCR existenţa unui conflict constituţional între Guvern şi DNA pe tema OUG 13, că sesizarea făcută la Curte nu vizează şi "fapte concrete" care sunt invocate de procurori, precum distrugerea de probe, care este un element separat, ci doar ingerinţele procurorilor în procedura de legiferare a Guvernului. Şerban Nicolae şi ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, au susţinut declaraţii comune de presă la finalul audierilor de la CCR. Tudorel Toader a fost întrebat care vor fi efectele unei posibile decizii favorabile a Curţii asupra sesizării Senatului, el oferind răspunsuri generale.
"O decizie favorabilă ar fi o decizie care ar dezlega o problemă de principiu, care rezultă din separaţia puterilor, anume procurorul anchetează acte, fapte, infracţionale şi nu poate ancheta oportunitatea, legalitatea, constituţionalitatea unui act", a spus el. Întrebat dacă o decizie favorabilă ar bloca ancheta Parchetului, Tudorel Toader nu a răspuns, însă a intervenit Şerban Nicolae. "Conflictul juridic de natură constituţională nu presupune o anchetă a unei anchete penale. Nu există nicăieri în procedura de legiferare procedura distrugerii unor documente. Distrugerea unor documente nu este parte a procesului de legiferare şi nu se legiferează prin distrugere de documente, de aceea nu face obiectul nici acestei sesizări concret faptele care se reţin în ancheta penală", a afirmat el.
Senatorul a precizat că nu poate anticipa cum ar reacţiona procurorii la eventualitatea unei decizii favorabile şi ce ar presupune ea pentru ancheta în curs, dar a afirmat că intenţia Senatului, în sesizare, nu a fost de a bloca activitatea procurorilor, ci s-a referit strict la interferenţa cu procesul de legiferare. Tudorel Toader a repetat că problema sesizată este dacă poate Ministerul Public, prin DNA, să verifice astfel de fapte, concluzionând că nu are astfel de competenţe.
"În concret, dacă Guvernul adoptă un act juridic, HG, OUG, procurorul nu poate să ancheteze nici oportunitatea adoptării actului, nici legalitatea adoptării, nici constituţionalitatea, pentru că oportunitatea e cenzurată de Parlament, (…) legalitatea e verificată de judecătorul de contencios administrativ, iar constituţionalitatea de către judecătorul constituţional", a afirmat el. DNA a anunţat luni că dosarul privind adoptarea OUG 13 a fost declinat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru soluţionarea cauzei legată de cinci infracţiuni, respectiv: favorizare a făptuitorului, prezentare cu rea-credinţă, de date inexacte, Parlamentului sau preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri şi fals intelectual.
Publicitate și alte recomandări video
Îți recomandăm
