Cine ne tratează? O treime din medicii sancţionaţi în România sunt ieşeni

Cele mai multe plângeri depuse la Colegiul Medicilor România (CMR), prin intermediul filialelor din teritoriu, provin de la Iaşi. Mai mult, o treime din numărul total de medici români sancţionaţi de CMR sunt ieşeni, aceştia fiind pedepsiţi de comisia locală de disciplină. Reprezentanţii sistemului medical ieşean consideră că numărul mare de plângeri înregistrate la Iaşi se explică prin faptul că pacienţii au înţeles că pot găsi înţelegerea necesară în cadrul colegiului pentru a-şi rezolva problemele întâmpinate în unităţile medicale de aici.  

Potrivit raportului CMR, în 2015, au fost reclamaţi 232 de medici din ţară, 23 dintre aceştia fiind sancţionaţi. 11 doctori au primit mustrare, opt au primit avertismente, doi vot de blam şi doi au primit interdicţia de a exercita profesia de medic pe o perioadă de un an. Conform CMI, anul trecut, la Iaşi, s-au înregistrat 50 de plângeri. Şapte medici implicaţi în cazurile semnalate au fost sancţionaţi, trei dintre ei primind mustrare, iar ceilalţi patru avertismente. Spre deosebire de 2015, în 2014, la CMI au fost depuse 51 de plângeri, 11 medici reclamaţii fiind sancţionaţi. De remarcat că, la CM Cluj au fost anul trecut 9 dosare soluţionate, un singur medic primind avertisment.

„O plângere depusă de pacient la CMI intră mai întâi în Comisia de Jurisdicţie a noastră. În funcţie de obiectul plângerii, consiliul CMI poate trimite această plângere la Comisia de Disciplină sau o poate rezolva doar la acest nivel. Este important de subliniat, Comisia de Disciplină care dă aceste sancţiuni nu este subordonată colegiului, ci doar colaborează cu acesta. Comisia de Disciplină este aleasă o dată la şapte ani de întreg corpul medical din judeţ şi este formată din şapte medici de diferite specialităţi care analizează cazurile medicale”, a subliniat dr. Liviu Oprea, preşedintele CMI.

Potrivit medicului, Comisia de Jurisdicţie a colegiului se limitează la rezolvarea plângerilor minore ale pacienţilor, în timp ce Comisia de Disciplină analizează adevăratele situaţii grave, respectiv cele care semnalează posibile culpe medicale. Preşedintele CMI consideră că numărul mare de reclamaţii poate fi explicat şi prin faptul că majoritatea bolnavilor reclamă chestiuni minore, de la schimbarea cearceafului, la comunicarea deficitară cu medicul. „Din punctul meu de vedere, avem aşa de multe reclamaţiii pentru că bolnavii depun plângeri în care se arată chestiuni minore. Majoritatea acestor reclamaţii fac trimitere ori la faptul că medicul nu a discutat pe larg cu pacientul, sau că a întârziat la program, sau că cearceaful din salon nu a fost schimbat la timp. Sunt aspecte care ţin mai mult de comunicarea dintre reprezentanţii unităţilor medicale şi pacienţi, decât de nereguli grave care să implice studierea unui dosar medical”, a mai precizat dr. Liviu Oprea (FOTO).

Comisia de Disciplină de la nivelul judeţului Iaşi este formată, în prezent, din şapte medici specializaţi în domeniul chirurgiei, neurochirurgie, ATI, cardiologiei şi a medicinei de familie. Pentru fiecare caz în parte, decizia finală este luată de trei medici care analizează speţa. Pentru un caz medical care implică părerea unui medic specializat pe o ramură care nu se regăseşte în componenţa actuală a comisiei, aceasta solicită sprijinul unui expert în domeniu. „Pe ginecologie, de exemplu, pentru că nu avem medic de această specialitate care să ofere un punct de vedere, solicităm expertiza unui doctor care nu se află în comisia noastră şi care are experienţă în acest domeniu”, a declarat profesorul Gabriel Dimofte, preşedintele Comisiei de Disciplină.

Conform chirurgului, în ultimii cinci ani, Comisia de Disciplină din Iaşi nu a aplicat nicio interdicţie de a exercita profesia de medic. În istoria Iaşului însă, au fost înregistrate două astfel de cazuri. Pentru 12 hotărâri emise de Comisia de Disciplină anul trecut, la nivelul CMI, au fost depuse contestaţii de cei care au transmis plângerea iniţială.

Una dintre acestea a fost depusă de Gabriela Mutrescu, pacientă care nu mai poate face copii pentru că medicul curant de la Maternitatea „Cuza-Vodă”, dr. Monica Holicov, a decis efectuarea unei histerectomii, după o complicaţie apărută în timpul unei intervenţii de cezariană. Pacienta a cerut explicaţii în legătură cu cea de-a doua intervenţie chirurgicală la care a fost supusă după cezariană, cea de histerectomie. În acest sens, Comisia de Disciplină a precizat că intervenţia era necesară pentru a salva viaţa pacientei şi că, prin urmare, medicul nu este vinovat de malpraxis.

Spre deosebire de acest caz, în cel al profesorului universitar Tiberiu Brăilean, care a aşteptat şase ore la Spitalul „Dr. C. I. Parhon” un consult cardiologic, Comisia de Disciplină a CMI a concluzionat că pacientul nu a fost îngrijit corespunzător, îndrumând familia să se adreseze justiţiei. Din punct de vedere administrativ, conducerea Spitalului Parhon a dispus sancţionarea medicului de gardă Georgiana Năstase. „În documentul primit de la colegiu se admite existenţa unei deficienţe în acordarea îngrijirilor medicale şi ni se sugerează să solicităm părerea unui expert, după care să demarăm o acţiune în instanţă”, a precizat profesorul universitar Simona Modreanu, soţia cadrului didactic.

Potrivit preşedintelui Comisiei de Disciplină a CMI, numărul de plângeri din Iaşi se explică prin faptul că pacienţii ar fi găsit deschiderea necesară pentru a-şi rezolva problemele întâmpinate în spitalele ieşene. „Părerea mea personală este că pacienţii care se consideră victime ale unei nedreptăţi au înţeles că CMI are toată deschiderea şi înţelegerea pentru a rezolva orice problemă întâmpinată în sistemul medical de cetăţenii care se adresează colegilor noştri”, a mai arătat Gabriel Dimofte (FOTO).

De aceeaşi părere este şi fostul preşedinte al CMI, profesorul Vasile Astărăstoae, care a subliniat că numărul aparent mare de plângeri înregistrate la colegiu se explică prin profilul pacienţilor, care ar fi mai informaţi şi care ar fi înţeles că rolul CMI este de a-i sprijini. „În primul rând, Iaşul este centru universitar medical şi mereu în centrele acestea numărul reclamaţiilor este mai mare. Pe de altă parte, fiind vorba de centru medical, avem şi pacienţi mai bine informaţi şi documentaţi. Bolnavii ştiu că au drepturi şi atunci când le sunt încălcate vor să îndrepte situaţia. În plus, mare parte din aceste reclamaţii rămân la Comisia de Jurisdicţie, pentru că nu atrag atenţia asupra unor nereguli grave”, a arătat profesorul Vasile Astărăstoae, preşedinte al CMI din 1999 până la sfârşitul lui 2015.