EXCLUSIV: Ieşeni morţi în urma unor experimente medicale ilegale? Scandal de proporţii

De Redacția

marți, 13 ianuarie 2015, 08:11

9 MIN

EXCLUSIV: Ieşeni morţi în urma unor experimente medicale ilegale? Scandal de proporţii

Un scandal de domeniul incredibilului mocneşte de ceva vreme, departe de urechile publicului, la Spitalul de Neurochirurgie „N. Oblu“ din Tătăraşi. Un neurochirurg, care este şi cadru universitar, conf. dr. Ştefan Iencean, este acuzat că, fără a avea consimţământul informat al mai multor pacienţi, le-a făcut acestora puncţii lombare şi a utilizat eprubetele cu lichidul prelevat de la bolnavi, din partea inferioară a coloanei vertebrale, pentru o cercetare ştiinţifică. Nu se ştie exact de la câţi bolnavi au fost prelevate probe, însă într-un salon al spitalului, în frigiderul în care îşi ţineau bolnavii mâncarea, au fost descoperite zeci de eprubete etichetate cu numele pacienţilor.

În unele cazuri, pacienţilor li s-au făcut puncţii repetate, iar unuia dintre aceştia i s-au făcut nu mai puţin de 30 de astfel de manevre. Nu e clar dacă era absolut necesară efectuarea puncţiei lombare pentru diagnostic ori tratament, sau dacă s-a practicat această manevră medicală doar pentru a preleva probele necesare respectivei cercetări. Acuzaţiile pot deveni însă foarte grave, ţinând cont de faptul că unii dintre pacienţii la care s-au efectuat aceste puncţii au decedat. Dacă efectuarea puncţiilor a dus la complicaţii ce au cauzat decesul pacienţilor, dacă era necesară efectuarea lor, şi în ce scop au fost păstrate eprubetele cu lichid cefalorahidian, toate acestea le va stabili doar ancheta procurorilor, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi existând o plângere referitoare la cele întâmplate la Spitalul de Neurochirurgie Iaşi.

Scandalul a izbucnit în august 2014. Atunci, conducerea Spitalului de Neurochirurgie Iaşi a fost sesizată de către un medic din spital că neurochirurgul Ştefan Iencean (foto), cadru didactic şi medic primar în cadul Secţiei Neurochirurgie III a spitalului, efectuează puncţii lombare repetate la pacienţi cu traumatisme de coloană vertebrală şi păstrează eprubetele cu lichidul cefalorahidian prelevat din zona inferioară a coloanei în congelatorul unui frigider dintr-un salon al spitalului.

O comisie alcătuită din reprezentanţi ai conducerii spitalului a verificat sesizarea şi a descoperit în congelatorul frigiderului peste 80 de eprubete cu lichid, acestea având trecute pe ele nume şi date ale recoltării. În prezenţa comisiei, suportul a fost ridicat din frigider şi depozitat în alt loc, eprubetele fiind inventariate şi consemnate într-un proces-verbal.

Iniţial, dr. Ştefan Iencean nu a oferit explicaţii clare la existenţa respectivelor eprubete. Doar a susţinut că nu intenţiona să efectueze vreun studiu ştiinţific, că păstrarea probelor în frigiderul destinat alimentelor pacienţilor din salon nu prezintă niciun risc şi că există consimţământ de la toţi pacienţii la care a efectuat puncţiile. De menţionat că, pentru puncţia lombară, medicul trebuie să ceară pacientului un consimţământ informat separat de cel general, pe care pacientul îl semnează la internare.

A urmat o nouă şedinţă, în care medicul Ştefan Iencean a motivat că puncţiile lombare repetate fac parte din tratamentul pacienţilor cu traumatisme vertebromedulare, fără să ofere explicaţii clare privind motivul pentru care au fost stocate respectivele eprubete. Neajungându-se la nicio concluzie, este convocat Consiliul de Etică al Spitalului de Neurochirurgie.

Sesizări peste sesizări

Conform surselor noastre, care au dorit să-şi păstreze anonimatul, la finalul acestei şedinţe s-au luat primele măsuri ce aveau să se finalizeze cu o plângere la Parchet. Dar au apărut şi primele luări de poziţie care dau poveştii o tentă de scandal autentic românesc.

Dr. Ştefan Iencean ar fi subliniat că este vorba de fapt de o „cacealma“: că numărul de eprubete de care avea el cunoştinţă era mult mai mic, alte persoane adăugând intenţionat în congelator eprubete cu lichid care nu este lichid biologic uman. Consiliul de Etică al spitalului a hotărât prezentarea cazului în Comisia de Disciplină a unităţii medicale, dar şi înştiinţarea instituţiilor abilitate despre situaţia creată: Ministerul Sănătăţii, Colegiul Medicilor, Comisia de Etică a UMF Iaşi.

Apoi, lucrurile devin şi mai complicate: dr. Iencean a contestat decizia pe motivul legalităţii componenţei acesteia, unul dintre membri fiind pensionat şi având doar contract de colaborare cu spitalul. În urma acestei contestaţii, are loc o nouă şedinţă a Consiliului de Etică, cu structura modificată. Şedinţa are loc în noiembrie 2014, iar membrii hotărăsc trimiterea spre analiza genetică a unor eprubete, alese aleatoriu, către IML Bucureşti şi un laborator privat, cu menţiunea că, dacă se confirmă existenţa de lichid biologic uman în acele eprubete, se recomandă trimiterea spre anchetare a cazului către Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi. Ulterior, analizele confirmând existenţa în eprubete a lichidului biologic uman, conducerea Spitalului de Neurochirurgie Iaşi a depus o plângere la Parchet pentru cercetarea cazului.

Comisia de Disciplină a Spitalului de Neurochirurgie Iaşi, care s-a reunit vinerea trecută, a decis desfacerea contractului de muncă a medicului Ştefan Iencean pentru abateri disciplinare grave. „Nu doresc să comentez foarte mult. Există o anchetă a Parchetului în curs de desfăşurare. Hotărârea pentru desfacerea contractului de muncă a medicului Iencean a fost luată de Comisia de Disciplină a spitalului după ce s-au primit rezultatele de la analiza conţinutului eprubetelor, rezultate ce au arătat că acestea conţineau lichid biologic uman. A fost cea mai dificilă problemă cu care m-am confruntat de când am preluat conducerea spitalului. Faptele m-au obligat să respect legea în litera şi spiritul ei“, a precizat dr. Lucian Eva, managerul Spitalului de Neurochirurgie.

Erau necesare puncţiile?

Procurorii vor trebui mai întâi să se lămurească dacă era necesară efectuarea puncţiilor lombare şi dacă a existat consimţământul informat al pacienţilor pentru efectuarea acestora.

Aşa cum se menţiona mai sus, conform regulamentelor de ordine interioară ale Spitalului de Neurochirurgie, pentru puncţia lombară pacientul trebuie să semneze un consimţământ separat, diferit de cel general realizat şi semnat la internare.

Puncţia lombară este o manevră medicală invazivă: aceasta constă în introducerea unui ac tubular în fundul de sac rahidian lombar (partea inferioară a coloanei vertebrale), având loc apoi prelevarea şi/sau evacuarea lichidului cefalorahidian ori injectarea unui medicament sau a unei substanţe de contrast.

În majoritatea cazurilor, puncţia lombară se recomandă pentru prelevarea de lichid cefalorahidian şi analiza acestuia ca să se depisteze o posibilă infecţie.

De exemplu, în caz de meningită, o astfel de manevră este absolut necesară pentru stabilirea cu certitudine a diagnosticului. Tot frecvent, puncţia lombară se recomadă pentru extragerea de lichid cefalorahidian în caz de hidrocefalie. Frecvent uzitată în practica medicală şi mai ales în cea neurochirurgicală, puncţia lombară prezintă totuşi riscuri ce trebuie aduse la cunoştinţa pacientului. Dată fiind situaţia tensionată, medicii au refuzat să comenteze vizavi de situaţiile în care se recomandă efectuarea puncţiei lombare şi riscurile acesteia.

Neoficial însă, medicii au explicat că la pacienţii cu traumatisme vertebromedulare se recomandă puncţie lombară doar atunci când este vorba despre un traumatism deschis, pentru a depista o eventuală infecţie. Pentru traumatismele vertebromedulare închise se efectuează de regulă investigaţii imagistice: CT, RMN. Puncţia lombară poate duce la agravarea stării pacientului dacă acesta are, de exemplu, un hematom intracranian. Un alt risc este apariţia unor infecţii ce pot duce chiar la septicemie – o infecţie generalizată; medicii au precizat însă că astfel de cazuri sunt foarte rare.

Nimeni nu a dorit să facă comentarii referitoare la riscul de deces după o puncţie lombară. Rămâne de văzut la ce concluzii vor ajunge procurorii după ce vor studia cazurile pacienţilor de la care se bănuieşte că s-a recoltat lichid cefalorahidian. Conform surselor neoficiale, se pare că patru dintre pacienţii respectivi au decedat. Totuşi, nu există dovezi că puncţia lombară este cea care ar fi dus la decesul bolnavilor.
Cu toate acestea, în sesizarea înaintată la Parchet de conducerea spitalului se face referire la cazul unui pacient căruia i s-ar fi făcut puncţii lombare repetate şi care ar fi decedat în Serviciul de Reanimare al Spitalului de Neurochirurgie în urma unei septicemii.

A fost sau nu o cercetare ştiinţifică?

În cazul în care nu a existat o cercetare ştiinţifică, medicul Iencean nu avea dreptul să păstreze acele probe prelevate de la pacienţi. Articolul 18 din Legea nr. 46/2003 – Legea drepturilor pacientului – subliniază clar: „Consimţământul pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, păstrarea, folosirea tuturor produselor biologice prelevate din corpul său, în vederea stabilirii diagnosticului sau a tratamentului cu care acesta este de acord“. Dacă a fost vorba de o cercetare ştiinţifică, în aceeaşi Lege a drepturilor pacientului, Art. 19. spune: „Consimţământul pacientului este obligatoriu în cazul participării sale în învăţământul medical clinic şi la cercetarea ştiinţifică. Nu pot fi folosite pentru cercetare ştiinţifică persoanele care nu sunt capabile să îşi exprime voinţa, cu excepţia obţinerii consimţământului de la reprezentantul legal şi dacă cercetarea este făcută şi în interesul pacientului“.

De altfel, şi Codul Deontologic al CMR face precizări clare în privinţa cercetării medicale pe subiecţii umani: „Cercetarea Medicală pe fiinţa umană poate fi făcută doar dacă: persoana pe care se fac cercetări este informată asupra drepturilor sale şi asupra garanţiilor prevăzute prin lege pentru protecţia sa; dacă consimţământul a fost dat în mod expres, specific şi a fost consemnat în scris. Prelevarea şi transplantul de organe, ţesuturi şi celule de origine umană de la donatori în viaţă se fac exclusiv în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege, cu acordul scris, liber, prealabil şi expres al acestora şi numai după ce persoana respectivă a fost informată, în prealabil, asupra riscurilor intervenţiei“.

Conducerea Spitalului de Neurochirurgie susţine că nu a existat un consimţământ informat de la pacienţi pentru efectuarea puncţiei lombare. De precizat că prof. dr. Ion Poeată, şeful Secţiei Neurochirurgie III, care teoretic ar fi trebuit să ştie dacă medicul Ştefan Iencean, subordonatul său direct, desfăşura sau nu o cercetare ştiinţifică, sau care erau motivele pentru care medicul păstra eprubetele cu probele prelevate de la pacienţi, a refuzat să dea vreo declaraţie pe acest subiect.

Referitor la această situaţie s-au depus sesizări şi la Colegiul Medicilor din România, dar şi la Comisia de Etică a UMF „Gr.T. Popa“ Iaşi. „Analizăm dacă situaţia este sau nu de competenţa noastră, atât la colegiu, cât şi la universitate. Cred că problema trebuie tratată cu foarte multă prudenţă şi atenţie. Ar fi bine să nu se ia decizii pripite care ulterior s-ar putea întoarce împotriva celor care le-au emis“, a subliniat prof.dr. Vasile Astărăstoae (foto), rectorul UMF Iaşi şi preşedintele Colegiului Medicilor din România, făcând referire la posibilele sancţiuni emise de conducerea Spitalului de Neurochirurgie Iaşi.

Dr. Ştefan Iencean nu a putut fi contactat ieri pentru a obţine o declaraţie oficială din partea acestuia.

Un conflict îndelungat între medicul Iencean şi conducerea spitalului

Trebuie menţionat că între actuala conducere a Spitalului de Neurochirurgie şi medicul Ştefan Iencean există o stare conflictuală ce datează de mai mult timp. În 2012, doctorului Ştefan Iencean i-a fost desfăcut contractul de muncă pentru că nu ar fi respectat regulamentul intern al instituţiei. Ştefan Iencean a fost acuzat că a operat un pacient fără a respecta procedurile legale. În timpul investigaţiei legate de acest lucru, doctorul Iencean a înregistrat discuţiile colegilor în raportul de gardă. Comisia de Disciplină a considerat inacceptabil gestul, şi i-a desfăcut contractul de muncă.

Medicul a acţionat spitalul în judecată şi a câştigat procesul pentru vicii de procedură, judecătorii considerând că nu a fost respectat Codul Muncii. În acel moment, medicul Ştefan Iencean s-ar fi plâns că este hărţuit frecvent de conducerea spitalului. Ulterior, la sfârşitul anului 2012, Ştefan Iencean a sesizat Consiliul Naţional de Etică din cadrul Ministerului Educaţiei despre faptul că teza de doctorat a lui Lucian Eva (foto) prezintă elemente de plagiat. Comisia a concluzionat că nu a fost vorba de plagiat, ci de „citări necorespunzătoare“.

LUCIAN EVA, manager Neurochirurgie: „A fost cea mai dificilă problemă cu care m-am confruntat de când am preluat conducerea spitalului. Faptele m-au obligat să respect legea în litera şi spiritul ei“, a precizat dr. Lucian Eva, managerul Spitalului de Neurochirurgie