Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Iaşul, şters de pe harta investiţiilor în infrastructură. Aleşii îşi dorm ultimele luni în Parlament

GALERIE
iasi
  • iasi
- +

Singura investiţie ar fi autostrada Ungheni - Iaşi - Tg. Neamţ care poate fi gata şi în 2025. Aeroportul Iaşi a fost uitat, cel din Bacău, de exemplu, urmând să primească 67 milioane de euro. Aeroportul din Cluj va primi 125 milioane euro, iar Timişoara 136 milioane. Centrul intermodal este programat pentru 2024-2025. Aflaţi de 4 ani într-o stare de prostraţie, parlamentarii ieşeni nu au articulat nici un sunet 

Dezvoltarea Iaşului din punct de vedere al infrastructurii rutiere şi aeriene a fost amânată de către Guvern până după anul 2022. În masterplanul de trans­port aprobat săptămâna trecută, autostrada Ungheni - Iaşi - Tg. Neamţ (1,3 miliarde euro) ocupă locul 5 din 11 între priorităţile Executivului pe ur­mătorii 15 ani. Cu o lungime de 135 km, ruta ar urma să fie făcută dacă Exe­cutivul va avea la dispoziţie un buget total de 5 miliarde euro în următorii patru ani. Deocamdată, ar urma să se reia studiul de fezabilitate în această toamnă, iar costurile pentru docu­mentaţie sunt estimate la 38 milioane euro.

În masterplan, în cel mai optimist termen, lucrările sunt prevăzute pentru perioada 2017 - 2020. Dacă Guvernul nu va putea face credite, atunci proiectul va fi mutat în perioada 2023-2025. Valoarea totală a proiectului este estimată la circa 1,3 miliarde euro, asigurată din fonduri structurale (321 milioane euro), de la bugetul de stat (231 mi­lioane euro) şi din împrumuturi (732 milioane euro). Podul de la Ungheni este proiect distinct şi are o valoare de 72 milioane euro. În schimb, tronsonul Tg Mureş - Tg Neamţ este plasat direct în perioada 2023 - 2026, fără şanse de a prinde finanţare pe 2014 - 2020, va­loarea estimată a lucrărilor fiind de 3,5 miliarde euro. În acest caz, studiul de fezabilitate este prevăzut pentru anul 2021, iar pentru documentaţie ar urma să fie cheltuiţi peste 100 milioane euro. Potrivit masterplanului, banii ar urma să fie asiguraţi din fonduri structurale (2,2 miliarde euro), de la bugetul de stat (740 milioane euro) şi din împrumuturi (565 milioane euro). 

Aeroportul, la coada priorităţilor

În cazul Aeroportului Iaşi, toate investiţiile au fost prevăzute după anul 2020, deşi aerogara ieşeană a evoluat spectaculos în ultimii patru ani. „Din păcate, Aeroportul Internaţional Iaşi a fost trecut din nou cu cifre de trafic eronate, fapt ce l-a declasificat în ra­port cu celelalte aeroporturi. În primul rând, anul 2015 a fost încheiat cu 380.000 de pasageri, nu cu 280.000. În al doilea rând, prognoza de 500.000 de pasageri pentru anul 2024 a fost atinsă anul acesta în primele 7 luni. Deşi am transmis observaţiile şi pe cale oficială, acestea au fost ignorate. În opinia mea, o analiză care conţine date greşite nu poate genera decizii corecte“, a comentat ieri directorul Aeroportului Iaşi, Marius Bodea.

În consecinţă, Iaşul a fost întrecut de Bucureşti, Cluj, Timişoara, Sibiu, Bacău şi Tg Mureş şi a fost plasat pe aceeaşi linie cu cel din Craiova. Investiţiile la Iaşi au fost estimate la 102 milioane euro, iar implementarea lor ar urma să fie în perioada 2022 - 2024. În schimb, până în 2020, de bani vor beneficia aeroporturile din Sibiu (46 mi­lioane euro), Bacău (67 milioane euro), Bucureşti-Otopeni (un miliard euro), Cluj (125 milioane euro) şi Timişoara (136 milioane euro). Iaşul a fost plasat în liga a II-a a aerogărilor, alături de Tg Mureş, Craiova, Baia Mare şi Tulcea.

O altă investiţie amânată după 2020 în cazul Iaşului este cea privind înfiinţarea unui centru intermodal (34,2 milioane euro). Proiectul ocupă locul 9 din 11 între priorităţile Guvernului, pe ultimele două poziţii fiind Giurgiu şi Braşov. Centrul intermodal prevede o platformă betonată şi spaţii de depozitare pe o suprafaţă de 180.000 mp, realizarea unui drum de acces rutier de 5 km şi a unei căi de acces de 4 km. Intermodalul de la Iaşi este prevăzut pentru implementare în perioada 2024 - 2025.

Înaintea Iaşului s-au calificat la finanţare proiectele din Bucureşti, Timişoara, Cluj, Bacău, Ora­dea (toate cinci în perioada 2017 - 2020), Suceava, Craiova, Turda şi Braşov (toate patru în perioada 2022 - 2023). Deocamdată, deşi a fost aprobat săptămâna trecută, masterplanul nu a stârnit reacţii în mediul politic local cu toate că Iaşul este cu mult sub alte oraşe în ceea ce priveşte prioritizarea in­vestiţiilor statului pe următorii 15 ani.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri