Caius Dobrescu a lansat „Minoic” la Iasi: Pedagogia, creata de refularea stiintifica

"Camera pe care i-o retinusera era neobisnuit de spatioasa." Sint primele cuvinte din romanul Minoic si care se potrivesc pentru locul in care cei trei critici literari, impreuna cu autorul Caius Dobrescu si moderatorul Liviu Antonesei, au vorbit intr-un cerc restrins si au ascultat interventiile cuviincioase din partea publicului. In Libraria Avant-Garde, fiecare carte de pe raft trimitea la un alt spatiu, intr-un cu totul alt timp, unele dintre ele regasindu-se in referintele vorbitorilor. Polietajarea romanului, care se va regasi mai tirziu in spusele unuia dintre vorbitori, putea fi reprezentata fizic de aranjarea tipariturilor. Intr-o polita se regaseste un anumit tip de cititor, poate cel al aventurii plecarii in America, iar intr-alta unul caruia sa-i placa dezvrajirea de mitul lumii estice, dar ambele in Minoic.

Eroul obisnuit

Personajul romanului este Nicu Stoica. Un "poet marginal si redactor la o revista dedicata animalelor de companie", cu o aratare cel putin ciudata, daca nu interesanta: e un personaj scund, gras, chel si cu codita la spate. "Gasim un personaj care poate fi considerat un alter ego, dar romancierul l-a disimulat", spune Vasile Spiridon.

"E vorba de acel efect de distantare despre care vorbea si Brecht in spatiul german, taxind toate acele teorii psihologiste ale receptarii bazate pe identificarea cu eroul, or, Caius Dobrescu a si scris despre necesitatea de a renunta la aceasta mitologie axata pe cultul eroilor si de asumare a unui alt tip de ethos, in care in prim-plan apare omul obisnuit, cum este acest Nicu Stoica", isi sustine tipologia facuta si Antonio Patras.

In cartile de melodrama ca specie a spatiului burghez, citite de acelasi critic, intelectualul e definit ca personajul care nu se poate implica direct in actiune, dar care nu-si asuma total nici contemplativitatea. Este pozitia spectatorului-actor. Acest spectator-actor nu poate sa nu intre in actiune, dar in acelasi timp refuza rodul faptelor sale. Antonio Patras spune ca este "omul care accepta ideea, se implica in spatiul public, dar este constient ca aceasta implicare e foarte periculoasa, ca poate duce la cultul fortei, la lucruri care au transformat secolul XX intr-un secol al crimei si al terorii".

Pedagogie literara

"Cartile lui Caius Dobrescu sint in linia romanului eseu pe care Calinescu nu-l gasea in spatiul romanesc si despre care vorbea cu nostalgie Adrian Marino", considera Antonio Patras. O indicatie a cartii aflate in discutie la o origine sanatoasa si putin publicata.

Autorul sanctioneaza teoria conspiratiei si fascinatia oamenilor pentru acest tip de discurs. Deconstruieste tentatia omului obisnuit de a trai din clisee, de a-si asuma niste clisee, fara a le cauta de unde vin. Minoic e o carte care are ambitia de a educa. "Iti pune rabdarea la incercare, dar miza ei este pedagogica. Nu intimplator cartea recupereaza istoria romaneasca a ultimului secol, mai ales interbelicul cu figura carismatica a lui Nae Ionescu, in carte fiind Istrate Milescu. In figura lui Titi, discipolul lui Milescu, sint contopite doua personalitati, cea a lui Eliade si cea a lui Noica. Sint referinte care duc la aceasta suprapunere", este de parere Patras.

De multe ori autorul a intervenit in discutie ca o transpunere a cartii. Caius Dobrescu i-a ascultat pe cei trei vorbitori ginditor, lasat pe spate, sprijinindu-si barbia cu mina. Despre el s-a spus ca incearca sa scrie altfel si sa induca in gustul publicului un alt tip de receptivitate. "Am regasit in carte o pledoarie pentru rationalitate si pentru scepticism. Caius Dobrescu pledeaza pentru valorile bunului-simt si ale inteligentei sceptice, rationale. Pledeaza pentru valorile individuale, valorile ca individ, sanctionind totalitarismele de orice fel", a mai spus Antonio Patras.

Vasile Spiridon a intregit cuvintele antevorbitorului sau precizind ca in Minoic Caius Dobrescu se arata pe el, pe specialistul in studii culturale, in gindirea contemporana. Iar continutul cartii este o refulare a ceea ce nu poate sa spuna in discursul de tip stiintific.

CITESTE cronica romanului semnata de Doris Mironescu