2024: anul care poate schimba Iaşul, România, Europa, lumea

Probabil că 2024 este anul cu cele mai multe alegeri care au potenţial de a schimba radical lumea în care trăim, fie ea cea locală, naţională, europeană sau mondială. Şi aici vorbim, fără nicio exagerare, de schimbări de o amplitudine ce poate fi echivalată doar cu cea produsă de un război la scară mare. Iar dacă alegerile de la Iaşi, de exemplu, nu vor putea schimba decât lumea ieşenilor,cele din câteva state cheie ale Europei, dar şi cele din SUA, pot sigur schimba profund, în funcţie de rezultat, viaţa românilor. Iată o trecere în revistă a acestui important an electoral, cu comentariile aferente!

România – O situaţie cu patru rânduri de alegeri într-un singur an, şi cu cinci chemări la urne ale alegătorilor, nu a mai existat în istoria României. Iar cu un context similar românii se vor mai întâlni abia în 2044. Vom avea, cel puţin din ce se ştie acum (situaţia pare fluidă, funcţie de interesul unui partid sau altul, care vrea decalări, suprapuneri), cinci chemări la urne: 9 iunie – alegeri europarlamentare; 29 septembrie – alegeri locale, un singur tur (primar, preşedinte CJ, consilii locale, consilii judeţene); 10 şi 24 noiembrie – alegeri prezidenţiale, două tururi; 8 decembrie – alegeri parlamentare (Senat şi Camera Deputaţilor).Din păcate, aşa cum vedem deja de circa 2-3 cicluri încoace, la alegerile naţionale nu temele majore de dezbatere mai contează, acestea de altfel lipsind aproape cu desăvârşire, ci teama de anumite rezultate. Mai multe analize credibile făcute în ultima vreme par a arăta că PSD intră în aceste alegeri cu cel mai puţin stres. În plus, cu actuala ofertă de candidaţi din toate partidele, Marcel Ciolacu pare să aibă o şansă bună pentru Cotroceni.

Scenariul cel mai probabil este cel dat de rezultatul actual oferit de sondaje, ce indică un viitor nou guvern tot PSD-PNL. Dar pe mulţi îi strâng în spate alte calcule. O presupunere rezonabilă: intră Geoană în scenă, independent, iar Ciolacu nu mai intră în finală la prezidenţiale, AUR scoate un scor surprizător de mare, PNL unul surprizător de mic, UDMR ratează intrarea în Parlament, Şoşoacă intră cu un scor binişor peste 5%, spre 8-9%, precum Simion în 2020. Faceţi voi scenariile pentru România, mai departe!

Europa – Câteva alegeri din statele UE au anul acesta potenţialul de a bloca chestiuni importante, dacă nu chiar vitale, pentru ceea ce mulţi numesc a fi Noua Europă. Concret, cel puţin cinci alegeri vor influenţa în mod sigur viitorul Europei în 2024. Este, în fapt, miza a ceea ce pare a fi, potrivit mai multor voci cu greutate, cel mai important an electoral din istoria europeană contemporană. Vorbim, în primul rând, de alegerile pentru noul Parlament European, din 6-9 iunie, ce vor avea loc în toate cele 27 de ţări membre UE. Potrivit unei analize EuroNews, previziunile privind o creştere a partidelor eurosceptice şi de extremă-dreapta – susţinute de recentele succese din Olanda, Italia, Finlanda şi Suedia –- provoacă îndoieli privind viitorul UE. Cele mai recente sondaje plasează Identitate şi Democraţie (ID), un grup de extremă dreapta din PE, la un nivel record de aproape 90 de locuri din 720. Asta înseamnă că ID poate concura cu liberalii pentru a deveni al treilea partid ca mărime din PE. Mai mult, ar putea plasa extrema dreaptă într-un rol decisiv, între principalele două grupuri conservatoare şi socialiste care, deşi opuse din punct de vedere ideologic, cooperează pentru a asigura funcţionarea instituţiilor UE în cadrul unei „mari coaliţii”.

În ce priveşte efectele asupra României, un Parlament European în care euroscepticii ar avea un cuvânt important de spus, în anii grei din punct de vedere economic ce se anunţă, nu va fi deloc de bun augur.

Tot la nivel european vor fi alegeri în câteva state nu foarte mari, dar cheie. Portughezii vor decide pe 10 martie cine preia controlul guvernului: socialiştii aflaţi acum la conducere, conservatorii sau extrema dreaptă Chega, un partid extrem de criticat pentru că „otrăveşte” dezbaterea naţională cu o retorică anti-UE, rasistă, împotriva comunităţii LGBTQ+, a migranţilor şi a comunităţii rome.

Pe 9 iunie belgienii vor vota şi pentru PE, dar şi în alegerile federale. Sondajele descriu o imagine sumbră, cu partidul flamand de extremă dreapta Vlaams Belang ce conduce deja în Flandra, una din cele trei părţi ale federaţiei belgiene, iar premierul de Croo se află la un nivel minim istoric în sondaje. Belgia a preluat, la 1 ianuarie, şi preşedinţia UE.

Şi Finlanda îşi va alege noul preşedinte în ianuarie, alegeri parlamentare vor avea loc în Lituania (12 mai), dar şi în Croaţia (22 septembrie).

Alegeri prezidenţiale ar trebui să aibă loc şi în Ucraina, în primăvară, dar legislaţia interzice organizarea scrutinului în condiţiile legii marţiale. Inclusiv Republica Moldova are alegeri prezidenţiale în acest an, alegeri cu miză mare pentru România.

Tot anul acesta, în toamnă, au loc alegeri şi în Austria. Acestea ar putea fi unele dintre cele mai importante, în condiţiile în care Europa se luptă să contracareze ascensiunea extremei drepte. Partidul Libertăţii (FPÖ), de extremă dreapta, cel atât de cunoscut românilor din cauza problemelor Schengen, are în prezent un scor impresionant: 30%, fiind foarte posibil ca următorul cancelar austriac să provină din FPÖ, un partid apropiat de Putin pe faţă. Veşti deloc bune nici pentru România, nici pentru Ucraina aflată în război.

Lumea – La nivel mondial, aproape două miliarde de oameni din 50 de state sunt aşteptaţi să voteze la alegeri în 2024. Analiştii cred, din acest motiv, că vorbim foarte probabil de cel mai important an electoral din istorie. Dacă în Europa peste 400 de milioane de cetăţeni vor vota pentru noul PE, tot în 2024 o miză importantă o va avea scrutinul din SUA, dar, deşi mai departe de noi, alegeri cu miză strategică uriaşă la nivel mondial sunt şi în două imense ţări asiatice: India şi Indonezia. Totodată, evoluţii politice surpriză, de asemenea importante la nivel mondial, pot avea loc în Taiwan (alegeri prezidenţiale, 13 ianuarie), dar şi în Marea Britanie (alegeri la finele anului în curs). Mai mult, şi state deloc democratice, ca Rusia, Iran sau Belarus, îşi aleg conducerea, momente ce nu pot exclude unele evoluţii surpriză, de data aceasta benefice poate. Sunt, în orice caz, alegeri la nivel mondial ce vor testa serios rezistenţa democraţiilor. Revenind la SUA, o preluare a puterii de către republicani, în frunte cu Trump sau nu, ar perturba serios politica Occidentului în ceea ce priveşte Ucraina, mulţi republicani cerând deja restricţionarea ajutorului militar şi financiar, iar Trump este deja cunoscut pentru declaraţiile privind reducerea rolului NATO în Europa.

Iaşul – Dacă la nivel mondial sau european există o mare temere vizavi de schimbare, care ar putea aduce şocuri ce pot zgudui din temelii democraţia şi stabilitatea strategică a întregii lumii, la Iaşi lucrurile par a sta exact pe dos. Fie că vorbim de judeţ, fie că vorbim de municipiu, numeroşi ieşeni sunt încrezători că doar o schimbare a liderilor actuali poate aduce atât speranţă, cât şi ieşirea din evidenta stagnare. Alegerile locale din septembrie par însă a veni la Iaşi, cel puţin potrivit sondajelor actuale, fără prea multe speranţe pentru numeroşi alegători ce aşteaptă o schimbare.

Actuala conducere a judeţului intră în noul an cu o împlinire, noul terminal al Aeroportului, dar cu alte 5-6 neîmpliniri: lipsa căilor alternative de acces la Aeroport, Parcul Industrial Leţcani nefinalizat, lărgirea DJ 248 la patru benzi până la Lunca Cetăţuii nici măcar începută, Programul pentru şcoli şi Programul Judeţean de Transport abandonate, Filarmonica şi Opera rămase cu promisiuni doar pe hârtie. Cu toate acestea, lipsa alternativelor viabile pare a-l avantaja pe Costel Alexe.

La Primărie, Mihai Chirica pare a sta şi mai confortabil, deşi nu a făcut mai nimic în ultimii 4 ani: spre deosebire de colegul Alexe, care se poate lăuda cu noul T4, Chirica efectiv nu are niciun proiect consistent finalizat.

Cum vor fi dezbaterile electorale?Vă mai amintiţi cum, acum 24 de ani, candidatul liberal Dan Cârlan umbla prin oraş cu o centrală de bloc urcată în camion, pentru a-şi argumenta planurile cu care promitea înjumătăţirea facturilor la agent termic? Nu mai avem parte de mult de astfel de dezbateri, poate amuzante, dar în mod cert aplicate. Ne vom mai „distra” probabil cu încă un rând de atacuri la persoană, vom mai înjura aproape sigur la câteva noi „blaturi”, apoi ne vom vedea din nou de ale noastre încă 4 ani…

Să sperăm aşadar într-o lume mai bună după 2024?