Caută 
1 MIN
C de la cabaret, corporatist, companie, casnică, concurs, copii, cumpărături compulsive, ceas inteligent, Corina, colegi, cafea, candidaţi, conversaţie, circumcizie, contract, cădere, confortabil, clinică, cerc, chiul, cer, control, colcăială, consultaţie, cost, computer, creator, competenţă, clipă, conştiinţă, carte, creştere, creier, cerere, casă, chirurg, concediu, curăţenie, carne, competiţie, B de la burnout, bani, baterii, beneficii, bisturiu, bonificaţie, bârfă, birou, bacterii, bine, bolnav, bilet, bonă, bandaj, birocraţie, badge, bon, A de la activitate, artă, ajutor, anxietate, aşteptare, abatere, autenticitate, acceptare, autoritate, asistenţă, adormit, ameninţare, apendicită, acceleraţie, anestezie, absent, autorizaţie, ataşament, automat, arsură, afirmare, angajament, asumare, angajare, ascultare, adio, acţiune, alienare, angajat, apăsare.
Actorul şi coregraful implicat în regia şi scenografia acestui spectacol, Adonis Tanţa, MC, entertainer, maestru de ceremonii, povestitor, dansator, regizor în direct este cel ce-a conceput cabaretul teatral pe care vă invit, printr-un puzzle de termeni, să-l descoperiţi pe cont propriu. Acum ceva timp, cabaretul teatral era nelipsit din spectacole, acum a devenit din ce în ce mai puţin frecventat ca tipologie. Însoţindu-se cu parodia, ironia sau satira, spectacolul de cabaret teatral a cărui regie şi-o asumă Adonis Tanţa găseşte această formulă neaşteptată pentru a îmbrăca un conţinut documentar (fenomenul epuizării profesionale sau parentale).
„În timp ce în Occident se discută tot mai mult despre burnout, în România sindromul epuizării profesionale pare încă un subiect tabu. (…) Potrivit unui studiu realizat de către HR Lab în 2017, 65% din angajaţii care lucrează pentru companiile din România au răspuns că obişnuiesc să muncească peste program, deşi doar o treime din angajatori oferă beneficii pentru overtime. Conform estimărilor HPDI (Human Performance Development International), 8% din angajaţii români ajung să sufere de burnout. (…) În ceea ce priveşte angajatorul, câteva indicii vizibile pentru acesta că are de-a face cu un salariat care suferă de burnout pot fi: detaşarea emoţională faţă de colegi/muncă; lipsa reuşitelor însoţită de o încredere scăzută în propriile abilităţi; o continuă stare de epuizare fizică şi emoţională; procrastinarea constantă; un număr crescut de întârzieri, absenţe etc.” (Sebastian Jucan, HotNews.ro, 9 februarie 2020)
În decor şi haine de cabaret, pe un ton glumeţ, dar şi cinic, adresarea directă către public şi transformarea informaţiilor în pasaje de spectacol când se cântă sau se dansează contribuie la mai buna asimilare a acestor informaţii. Dacă lucrurile grave nu sunt tratate cu patetism, ci dimpotrivă sunt duse în extrema umorului negru ar putea, de cele mai multe ori, să aibă un efect mai puternic asupra auditorului decât căderea în patetism. Spectacolul e presărat cu aluzii culturale (Jung, Papini, Euripide, Dexter), cu sau fără legătură cu poantele puse-n joc, mici preţiozităţi care contribuie şi mai mult la caracterul aparte, bizar şi uşor extravagant al întregului demers.
Spectacolul este o critică acidă la adresa societăţii româneşti unde fenomenul burnout-ului e identificat la nivel corporatist, în profesiile solicitante (medic), la angajaţi suprasolicitaţi (medicul rezident care operează în locul profesorului care se odihneşte acasă) sau la mame. Sunt astfel extrase trei exemple ilustrative pentru întregul fenomen al epuizării prin muncă – depresia care survine, absenţa satisfacţiei conferite de job, depersonalizarea, epuizarea emoţională, eşecul şi îndoiala de sine, la care se adaugă idei despre exploatarea prin muncă, sclavia domestică sau lipsa de profesionalism. Textul este documentat, iar spectacolul jonglează subtil cu toate aceste informaţii.
Sub pretextul unui concurs a cărui miză e câştigarea unui mare premiu în bani, alternând pasaje teatrale melancolice şi pasaje de cabaret teatral cu umor negru ori pasaje extrascenariale, sunt relatate, în stilul propriul al spectacolului, deja schiţat, cele trei poveşti cu protagonişti afectaţi de burnout: Corportista trista (Oana Hodade), Mama Deea Medeea (Cristina Tureanu), Doctorul fără de minţi (Lucian Teodor Rus). Despre corporaţii şi corporatişti pe ritmuri hip-hop şi lansare de confeti, despre mame pe arii de operă, aluzii la Medeea din tragedia greacă şi pistoale cu apă, despre sistemul medical cu o clavietă şi un satâr, scena unei operaţii cu storyteller şi song, urmată de un ritual ciudat întrerupt pe neaşteptate, cu suspans – cele aproximativ optzeci de minute sunt de o spectaculoasă diversitate coregrafică şi muzicală.
(Marele B – Un cabaret despre burnout de Maria Manolescu Borşa, regia: Adonis Tanţa, cu Oana Hodade, Cristina Tureanu, Lucian Teodor Rus, Renata Burca, Adonis Tanţa, scenografia: Denisa Berceanu, Adonis Tanţa, muzică şi pian: Renata Burca, un spectacol independent SOUND Reactor şi ZUG.zone Cluj, distribuit online 7-8 noiembrie 2020)
Dana Ţabrea este profesor, doctor în filosofie şi critic de teatru (membru AICT)
