Potrivit raportului anual al industriei serviciilor pentru afaceri, lansat de Asociaţia Business Service Leaders (ABSL) România, salariile au stagnat sau au crescut mai puţin în Moldova şi Muntenia faţă de Bucureşti şi Transilvania – Banat, unde s-au înregistrat anul acesta cele mai mari creşteri salariale din industrie. Numărul angajaţilor la nivelul întregii ţări a urcat constant, creşterea cumulată a ultimilor trei ani fiind de aproape 30%. Serviciile care au cunoscut cea mai însemnată creştere, respectiv au avut nevoie de cei mai mulţi angajaţi sunt: IT, suport clienţi, finanţe şi contabilitate.

Silvia Calistru (SCC Services România): Cheltuielile locative sunt din ce în ce mai mari

Silvia Calistru, managerul departamentului de Recrutare şi Dezvoltare Resurse Umane din cadrul companiei SCC Services România, centrul din Iaşi: „În perioada următoare există două mari provocări cu care ne confruntăm deja şi care cu siguranţă vor perturba activitatea şi vor aduce noi schimbări pe piaţa muncii: inflaţia – puterea de cumpărare a scăzut, cheltuielile locative sunt din ce în ce mai mari şi ratele la credite se majorează de la o lună la alta, toate aceste fenomene pun o presiune uriaşă asupra angajaţilor şi implicit asupra bugetelor companiilor. Criza energetică – un subiect care ne preocupă pe toţi şi care cu siguranţă va produce schimbări atât în organizarea internă a companiilor, cât şi în comportamentul salariaţilor”, a declarat Silvia Calistru pentru „Ziarul de Iaşi”.

Industria serviciilor externalizate este în top trei

ABSL mai notează că industria serviciilor externalizate este în top trei industrii în 2022 în ceea ce priveşte creşterile salariale, cu 11% (după asigurări cu 17,7% şi retail cu 16,8%), dar şi în topul industriilor cu cel mai mare salariu de bază mediu, adică 10.691 lei brut lunar. „Gradul de complexitate al proceselor, cel puţin pentru top trei servicii, creşte de la an la an, pe măsură ce se automatizează activităţi de bază. De aceea este nevoie de angajaţi cu competenţe tehnice crescute, comparativ cu ponderea angajaţilor fără experienţă care era destul de mare în urmă cu 3-5 ani. Alte aspecte importante sunt competenţele digitale şi nu în ultimul rând limbile străine”, explică Ciprian Dan, preşedinte ABSL.

Avantaj major pentru cei care vorbesc chineză, cehă sau suedeză

Cele mai bine plătite locuri de muncă au fost cele care necesitau cunoaşterea limbilor chineză, cehă sau suedeză. În Iaşi, majoritatea companiilor din industrie au adoptat modul de lucru hibrid. De altfel, la nivel naţional, 78% dintre companiile din industrie cer angajaţilor să lucreze de la birou minim 1-2 zile pe săptămână. Silvia Calistru arată că SCC Services lucrează la rafinarea politicilor de lucru hibrid pentru a maximiza avantajele şi pentru a diminua riscurile asociate muncii la distanţă.

„Există o serie de implicaţii negative asociate cu telemunca pe care le-am identificat şi în cazul cărora am luat o serie de măsuri de prevenţie, cum ar fi programe de wellbeing pentru a gestiona mai bine stresul şi distanţarea fizică, spaţii coworking ce permit o colaborare mai bună şi, nu în ultimul rând, măsuri de securitate suplimentare pentru a proteja datele companiei. Totuşi, consider că modelul este într-o fază incipientă, încă studiem implicaţiile muncii la distanţă pe termen lung asupra culturii organizaţionale, individului şi performanţei”, a punctat Silvia Calistru. Studiul a fost realizat de ABSL împreună cu PwC în perioada august – octombrie 2022, pe un eşantion de 71 de companii care au o cifră de afaceri cumulată de peste 1,14 miliarde euro şi aproximativ 50.000 de angajaţi.