Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Un nou episod din serialul “Cum s-au cheltuit banii UE la Iaşi?”

Alianţa Estului. În Moldova funcţionează de ani buni ceea ce vor să facă cei patru primari în Vest

GALERIE
euronest Clusterul Regional Inovativ EURONEST IT&C Hubeuronest Alina Popa director executiv
  • euronest Clusterul Regional Inovativ EURONEST IT&C Hub
  • euronest Alina Popa director executiv
- +

În contextul ecourilor lansării aşa-numitei “Alianţe a Vestului”, de primarii din Cluj, Oradea, Arad şi Timişoara, puţini au realizat că o asociaţie constituită cu acelaşi scop - atragerea de fonduri europene în interes regional fără a mai implica Bucureştiul - funcţionează în zona de Est a ţării de aproape 10 ani. Deşi slab mediatizată, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Euronest” a reuşit să atragă de-a lungul timpului finanţări europene de aproape 70 milioane de euro. Nu este o sumă mică, dar, cu o implicare mai mare, aceste sume ar fi putut fi şi de zece ori mai mari. Mai mult, chiar şi studiul de fezabilitate şi execuţia ulterioară pentru Autostrada A8 s-ar putea face prin “Euronest”, dacă vrem să nu ne mai pună “beţe în roate” autorităţile centrale. Care sunt cele mai mari proiecte realizate de “Euronest”? Ce alte proiecte s-ar mai putea depune pentru finanţare? Care sunt similitudinile cu “Alianţa Vestului”?

De aproape zece ani, zona de nord-est a ţării beneficiază de o structură regională care atrage fonduri europene deloc neglijabile. Asociaţia a fost fondată de consiliile judeţene din Iaşi, Neamţ, Bacău, Vaslui, Suceava şi Botoşani. Iniţial, scopul structurii regionale a fost de a dota serviciile de urgenţă (SMURD) în judeţele menţionate. Astfel de asociaţii au existat şi în celelalte regiuni ale ţării, dar numai cea din nord-est a trecut la un alt nivel. După ce a dotat SMURD, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Euronest” a valorificat oportunitatea accesării de fonduri europene şi pe alte axe de finanţare care, iniţial, nu fuseseră prevăzute. În 2012, când celelalte asociaţii asemănătoare începeau să-şi piardă obiectul de activitate prin îndeplinirea scopului iniţial, „Euronest” şi-a schimbat statutul. Astfel, structura regională s-a înscris pe un drum ce i-a permis să dezvolte şi alte proiecte regionale. „Euronest” reprezintă acum, cel puţin la nivel de principiu, exact ceea ce vor să facă primarii din vestul ţării prin mult-mediatizata „Alianţă a Vestului”. Mai mult, în 2013, „Euronest” a propus Guvernului să fie inclusă în mecanismul financiar „Investiţii Teritoriale Integrate” (ITI), dar executivul de atunci a refuzat. Prin acest instrument, „Euronest” ar fi putut fi beneficiară de fonduri UE inclusiv, de exemplu, în sectorul de transport pe actuala programare europeană (2014 – 2020). Cu toate acestea, „Euronest” şi-a continuat activitatea şi a fructificat şansa fondurilor europene, implementând în special proiecte ce ţin de infrastructura şcolară, domeniul IT şi mediul antreprenorial. În total, peste 60 milioane euro. În tot acest timp, Euronest a funcţionat, aproape întotdeauna, fără patimi politice, chiar dacă şefii CJ din regiune nu au făcut parte mereu din acelaşi partid. La dezbaterea organizată în noiembrie de RFI şi „Ziarul de Iaşi”, preşedintele Camerei de Comerţ Iaşi Paul Butnariu a subliniat că „Euronest” are posibilitatea să atragă fonduri pentru proiectarea şi execuţia de proiecte de infrastructură mare, în context fiind vorba despre sectorul autostrăzii Iaşi – Târgu Mureş, care tranzitează zona de nord-est a ţării.

„Artificiul” din 2012: schimbarea de statut

Sub mandatul fostului preşedinte al CJ Iaşi Cristian Adomniţei, în 2012, „Euronest” şi-a schimbat scopul asocierii: toţi cei şase şefi de CJ din regiune au fost de acord să-i diversifice activitatea. Propunerea a venit atunci din partea Alinei Popa, director executiv al "Euronest" încă de la înfiinţarea asociaţiei, poziţie pe care o ocupă şi în prezent. „Euronest are scopul de a pregăti şi promova, la toate nivelurile, proiecte destinate dezvoltării regionale, de interes comun pentru toate cele şase judeţe asociate în domeniile de sănătate, sociale, de transport, apă/apă uzate, mediu, administraţie publică, educaţie etc. şi de a obţine finanţări interne şi externe necesare derulării acestora”, era noul scop al asocierii. Anterior, asociaţia se concentrase doar pe infrastructura medicală de urgenţă, dar schimbarea de statut a adus noi oportunităţi. Mai mult, pe lângă ITI, „Euronest” a încercat, la vremea respectivă, să pună bazele primei grupări europene de cooperare teritorială (GECT) din ţară. O astfel de grupare ar fi putut permite asociaţiei să atragă fonduri inclusiv pentru proiecte de autostradă, dar demersul nu s-a concretizat. În prezent, preşedintele în exerciţiu al „Euronest”, Maricel Popa (şef CJ Iaşi, PSD), spune că vor fi reluate propunerile de acum cinci-şase ani, în condiţiile în care, la nivel naţional, au apărut intenţii de a realiza structuri regionale asemănătoare. În context, Popa a amintit despre „Alianţa Vestului”, dar a subliniat că, în opinia lui, primarii din vestul ţării au căutat mai mult să-şi îmbunătăţească capitalul de imagine. „Noi avem, în nord-estul ţării, o asociere care funcţionează foarte bine, fără complicaţii politice. Au fost implementate proiecte ce ţin de infrastructura medicală, cea şcolară, domeniul IT şi mediul de afaceri. Euronest este o asociaţie de utilitate publică şi avem în plan proiecte inclusiv pentru infrastructura rutieră, să avem axe de finanţare dedicate în următoarea programare (2021 – 2027, n.r.). Noi funcţionăm de 10 ani şi trebuie să întărim ceea ce avem deja, nu să facem alianţe de dragul imaginii politice”, a susţinut şeful CJ Iaşi, Maricel Popa. El a adăugat că „Euronest” va face demersuri pentru a putea, pe viitor, să implementeze cu fonduri UE proiecte în sectorul de transport. În schimb, fostul director adjunct al „Euronest”, Marius Dangă, actual consilier judeţean PNL, a invocat totuşi o sincopă politică în dezvoltarea asociaţiei. „Autorităţile publice din Moldova au deschis calea cooperării intraregionale prin dezvoltarea de către CJ-uri a instrumentului ADI Euronest pe care conducerea din mandatul anterior l-a adaptat la potenţiale nevoi de dezvoltare de infrastructură. Următorul pas logic ar fi fost să se continue demersul de a fonda o GECT, care avea darul să faciliteze şi să promoveze cooperarea transfrontalieră, transnaţională şi interregională. Din păcate, noua conducere politică (Maricel Popa, PSD, n.r.) a ADI Euronest nu s-a arătat dispusă să continue demersurile făcute în acest sens de preşedintele Cristian Adomniţei (ex-PNL, n.r.)”, a declarat Marius Dangă.

„Fondurile UE pe transport, dependente de regionalizare”

La rândul ei, şefa asociaţiei, Alina Popa, a precizat că derularea unor iniţiative în sectorul transport poate deveni posibilă atât timp cât vine la pachet cu un minim transfer de competenţe administrative de la nivel central către autorităţile locale. „Din fericire, în 2012, toate consiliile judeţene au înţeles că (Euronest, n.r.) este un demers util şi au decis să păstreze asociaţia şi să diversifice scopul asocierii. În alte regiuni, nu prea s-a întâmplat acest lucru. Pentru implementarea de proiecte mari, ITI şi GECT sunt instrumente adecvate”, a spus Alina Popa. Directorul executiv al „Euronest” a amintit şi de propunerile pe care asociaţia le-a făcut înainte de anul 2014. „Noi am avut o iniţiativă acum câţiva ani, dar guvernul nu a fost de acord atunci când au fost negocierile cu Comisia pentru programarea 2014 - 2020. Nici în momentul de faţă nu cred că România este foarte deschisă. Atragerea de fonduri UE pe transport este foarte dependentă de regionalizare, pentru că, altfel, nu este un model viabil. Dacă nu se merge în paralel cu transferul unor minime competenţe către autorităţile locale, un proiect de o asemenea anvergură este aproape imposibil de gestionat”, a punctat Alina Popa.

Ce proiecte a accesat până acum "Euronest"

Primele patru proiecte derulate de asociaţie au vizat infrastructura medicală de urgenţă. „Euronest” a dotat, cu peste 25 milioane euro, cele şase inspectorate judeţene pentru situaţii de urgenţă din regiune prin achiziţia a 73 de autospeciale de diferite tipuri, 30 de ambulanţe, 24 de autofreze şi 6 vehicule de tip UTV. Finanţarea a fost asigurată prin intermediul Programului Operaţional Regional 2007 - 2013. Imediat după diversificarea activităţii asociaţiei, „Euronest” a accesat direct sau a facilitat atragerea de fonduri UE prin proiecte finanţate în cadrul POSDRU (platformă E-learning, studiu IT) şi POSCCE (cluster IT). Ulterior, iniţiativele au continuat cu „România Start-Up Plus”, „Şcoala pentru Toţi”, „Creşterea capacităţii ONG-urilor şi partenerilor sociali de a formula politici ublice alternative”, „Drumul Vinului”, „Vatra Moldoveană” şi, nu în ultimul rând, proiecte de cercetare, inovare şi transfer tehnologic. Valoarea totală a fondurilor se ridică la peste 60 milioane euro, o treime din această sumă fiind accesată de companiile IT prin intermediul clusterului înfiinţat de „Euronest”. Pe viitor, dacă există voinţă politică, asociaţia poate coopta, prin schimbarea actului constitutiv şi al statutului, orice unitate administrativ-teritorială din regiune. Acest lucru ar putea crea premisele ca asociaţia să devină un important motor de dezvoltare a zonei, inclusiv într-o perspectivă de regionalizare a ţării pentru a facilita o mai bună absorbţie a fondurilor UE.

Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro şi Ziarul de Iaşi în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanţat de UE prin DG Regio. Informaţiile prezentate nu reprezintă poziţia oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine autorului şi publicaţiei.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri