Bilanţ economic (II)

În cazul municipiilor, Iaşul, ce are aproximativ 75 de mii de angajaţi (peste 83 de mii dacă am adăuga şi angajaţii din 34 de puncte de lucru ale unor companii ce activează în industrie şi în servicii de tip outsourcing al căror centru social se află în alte oraşe din ţară), e urmat de Galaţi (60,7 mii), Bacău (46 de mii), Suceava, Focşani, Botoşani, Piatra Neamţ (cu valori între 16,6 şi 21,9 mii angajaţi) şi Vaslui cu 11,1 mii.

Din perspectiva ZUF, structura urbană ieşeană (90 de mii de salariaţi în companiile cu sediul social în zonă) e urmată de ZUF Galaţi (aproximativ 70 de mii de salariaţi), Bacău (51,4 mii), Suceava (32 de mii) Piatra Neamţ, Focşani, Botoşani (cu valori între 20 şi 25 mii de angajaţi) şi Vaslui (13 mii). Dacă ţinem cont şi de punctele de lucru ce activează în ZUF Iaşi, ecartul dintre Iaşi (ce ajunge la peste 100 de mii de angajaţi) şi celelalte structuri spaţiale urbane importante ale Moldovei creşte. Un demers asemănător, în care să ţinem cont de punctele de lucru ce activează în celelalte ZUF-uri ale Moldovei, nu ar schimba substanţial nici datele şi nici ierarhia. Doar Bacăul şi Galaţiul ar fi penalizate, având în vedere că două companii importante de bricolaj cu multe puncte de lucru în ţară îşi au sediul în aceste oraşe. Oricum, în această rearanjare a cifrelor în funcţie de punctele de lucru identificate ca fiind angajatori importanţi, nu am ţinut cont de reţelele de magazine sau de staţiile de carburanţi, ale căror date sunt dificil de gestionat.

Repartiţia cifrei de afaceri la nivelul marilor centre economice ale Moldovei ne rezervă o surpriză. Datorită delocalizărilor marilor întreprinderi industriale în periurban, Iaşul – cu 17,8 miliarde lei, cade pe poziţia a doua între UAT-urile importante ale regiunii, după Galaţi (20,6 miliarde lei). Aceste doua oraşe sunt urmate de Bacău (16,2 miliarde lei), Suceava, Focşani, Botoşani şi Piatra Neamţ (cu valori între 3,7 şi 4,9 miliarde lei). În această serie de date, între Vaslui (2,5 miliarde) şi Piatra Neamţ – ultimile doua clasate dintre reşedinţele de judeţ, se interpun două localităţi ale căror economii sunt dominate de către un singur mare investitor: Rădăuţi (Suceava) şi Miroslava (Iaşi), ce au cifre de afaceri de 3,6, respectiv 3,1 miliarde de lei.

Dacă privim repartiţia cifrei de afaceri din perspectiva ZUF, Iaşul trece pe primul loc cu 23,2 miliarde de lei, fiind urmat de Galaţi (22,2 miliarde), Bacău (17,8 miliarde), Suceava (8,4 miliarde), Focşani, Piatra Neamţ, Botoşani (cu valori între 4,5 şi 6,4 miliarde lei) şi Vaslui (2,7 miliarde lei).

O privire atentă asupra datelor, ne îndreaptă către o constatare deloc îmbucurătoare: ecarturile dintre Iaşi, cea mai mare structură urbană a Moldovei, şi Galaţi sau Bacău nu sunt pe măsura diferenţelor demografice. ZUF Iaşi numără aproximativ 470 mii de locuitori, în timp ce ZUF Galaţii şi ZUF Bacău au cu puţin mai mult de 340, respectiv 230 mii locuitori (cf. datelor BM coroborate cu evoluţiile demografice recente din baza de date TEMPO-INSSE). Şi totuşi, dacă privim economia locală din punctul de vedere al PIB/locuitor, Iaşul stă substanţial mai bine decât oraşele menţionate. Asta înseamnă că activitatea altor agenţi economici (PFA-urile, de exemplu) şi activitatea ONG-urilor, ce nu sunt înregistrate de cele două site-uri menţionate, sau sectorul public (învăţământul de stat, sănătatea, cercetarea, zona administrativă etc.) sunt mai bine reprezentate la Iaşi decât în celelalte două oraşe.

Din perpectiva structurii numărului de angajaţi în companiile vizate de statisticile economice, observăm o diferenţă importantă între Iaşi şi celelalte două oraşe ce întregesc Top3 la nivel regional. Economia structurii urbane ieşene nu e dominată de una sau două mari companii. Delphi, cel mai mare angajator al Iaşului, nu participă decât cu procente reduse atât în ceea ce priveşte numărul de angajaţi (2,5%), cât şi în ceea ce priveşte cifra de afaceri (sub 9,5%). În cazul Bacăului, de exemplu, Dedeman, cea mai mare firmă a ZUF, concentrează peste 20% din numărul salariaţilor şi peste 40% din cifra de afaceri. Dacă ţinem cont că e o firmă multilocalizată, cu magazine de bricolaj în câteva zeci de locaţii din toată ţara, putem lesne observa că economia băcăuană e de fapt mai fragilă decât lasă impresia statistica economică. Şi Galaţiul concentrează în două companii (combinatul siderurgic şi firma de bricolaj Arabesque) aproape 12% din numărul de salariaţi ai ZUF şi peste 30% din cifra de afaceri. Aceste concentrări, ce sunt specifice mai degrabă oraşelor medii sau mici, deseori specializate economic, expun cele două oraşe moldovene la capriciile evoluţiei economiei globale, mai ales că e vorba de firme strâns legate de sectorul de construcţii, ce se comprimă substanţial în perioadele de criză economică. (Pe săptămâna viitoare)

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi

Publicitate și alte recomandări video