Derogarea de la regula instituită prin Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, vizeaza anii electorali (OUG nr. 47/2012 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare), care reclamă modificarea termenelor respective din mai multe raţiuni. În primul rând, în aceşti ani, în care spre final au loc alegeri generale parlamentare, datorită procedurilor de numire/investire a noului Guvern/Parlament, devine dificilă aprobarea proiectului de buget pentru anul următor pana la 31 decembrie. Drept urmare, s-a adoptat soluţia aprobării acestuia de către Parlament, în prima parte a anului urmator.

”Dacă adaugam aici şi faptul că proiectul bugetului de stat trebuie să reflecte obiectivele politicii fiscale şi bugetare pe care orice (nou) Guvern şi le asumă prin Programul de Guvernare, necesitatea adaptarii calendarului bugetar la ciclul electoral devine şi mai de înţeles.” (https://www.ziaruldeiasi.ro/economic/abandonarea-unor-stereotipii-bugetareÎni8rtj) Adaptarea gândită în acest context constă în reglementarea cu titlu imperativ a faptului ca MFP să transmită Guvernului proiectul legii bugetare în 15 zile de la învestirea acestuia.

Din acest moment, noului Executiv i se fixează un termen de 5 zile pentru însuşire, urmând ca, în maxim 20 de zile de la investitură, să fie transmis Legislativului spre adoptare. Aşadar, investitura actualului Guvern având loc pe 23 Decembrie 2020, nu putem vorbi de derapaje exagerate de la calendarul bugetar. Numai că dificultăţile adoptării proiectului de buget pentru exerciţiul în curs, nu numai că nu lipsesc, ci sunt şi dintre cele mai grele. Ne aflăm, ca ţară, în procedură de deficit excesiv, încă din perioada pre-pandemică; deficitul bugetar de 4,6% din buget, înregistrat în 2019, a dat de gândit partenerilor europeni şi nu numai. Să amintim, ţinta era de 3%, stabilită prin norme imperative ale UE (asumate de România, ca Stat Membru).

Chiar dacă ulterior a fost suspendată o astfel de restricţie – din raţiuni de combatere a crizei sanitare -, o redresare reală în această privinţă (după depăşirea acesteia de cca. trei ori în anul 2020) presupune eforturi aparte. Şansele ar spori, cumva, în contextul respectării unei ţinte de deficit de 7-7,2% (2021), agreată de UE. Evident, şi dacă ar fi atrase toate resursele alocate României de la bugetul UE – cca. 30 mld. Euro, fonduri nerambursabile/împrumuturi cu dobânzi mici. Observăm că propunerile de buget pentru anul 2021 şi estimările pentru anii 2022-2024 (Tabel 1) au fost stabilite plecându-se de la un PIB de 1.117 mld. lei (https://mfinante.gov.ro/domenii/bugetul-de-stat/scrisoare-cadru-pentru-bugetul-anului-urmator).

Acesta este prognozat în creştere cu cca. 7% faţă de PIB-ul de 1.040 mld. lei al anului 2020 (în termeni nominali). Dacă şi veniturile statului ar creşte tot cu 7%, ar putea intra efectiv în Trezorerie suma de cca. 353 mld. lei. Evitând pe toate căile situaţia de anul trecut, când statul a cheltuit cu cca. 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, redresarea reală nu este imposibilă. Cunoscând că bugetul se construieşte în baza actelor normative aflate în vigoare la momentul proiectării, Executivul a adus mai multe modificări asupra unora dintre acestea, ţintind tocmai reducerea cheltuielilor din sarcina sa. Prin adoptarea recentă a unei singure OUG (nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene), ar urma ca în anul 2021 să nu se mai facă plăţi de la buget de cca. 17,6 mld. lei. Undeva spre 2% din PIB, economii în anul current.

Cu titlu de exemplu, să spunem că doar prin îngheţarea salariilor bugetarilor la nivelul lunii decembrie 2020, avem de-a face cu o reducere a necesarului de finanţare de cca. 3,4 mld. lei. Semnificativ pare şi faptul că ”Menţinerea în anul 2021 a cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2020, determină o reducere a necesarului de finanţare de cca. 7.355,7 milioane lei (7,4 mld. lei – n.ns.).” (https://mfinante.gov.ro/documents/35673/78782/nfproiectoug_28122020.pdf) În schimb, observăm că reducerea necesarului de finanţare aferent neactualizării în anul 2021 a pensiilor de serviciu, pensiilor militare de stat şi a indemnizaţiilor pentru limita de vârstă, determină o reducere a necesarului de finanţare doar de cca. 0,4 mld. lei.

Rămâne în sarcina Executivului, dar mai ales a MFP, să stabilească mix-ul măsurilor ce permite darea ”la cheie” a unui buget optim în contextual susdescris. Evident, misiunea sa nu este una tocmai simplă… Fie şi numai datorită unor dezechilibre cvasiprezente aflate în legătură cu diferenţa dintre media salarială din sectorul public faţă de cea din privat, pensii extracontributivitate şi pensii ”normale”, balanţa schimburilor internaţionale, datoria publică etc.