Rectificarea bugetului de stat pe anul 2021 s-a justificat prin înregistrarea efectivă a unui apreciabil dezgheț economic în primul semestru (a.c.), dar și prin prognozele favorabile privitoare la economia națională, venite inclusiv de la organisme credibile din afară. Calculele macroeconomice dau aproape ca cert un PIB(RO) în termeni nominali mult mai mare decât cel anunțat inițial pentru anul 2021 (1.175 miliarde lei în loc de 1.116 miliarde lei). Combinat cu o creștere a veniturilor bugetare, rectificarea bugetară nu putea fi decât una de tip pozitiv (https://mfinante.gov.ro/acasa/transparenta/proiecte-acte-normative).

Adică, per total, avem un plus de peste 3,2 miliarde lei la deficit, acesta ajungând la 83.757,6 miliarde lei (pe cash). În exprimare procentuală, pe întregul an, deficitul ar urma să fie de 7,13% din PIB, în scădere cu 0,03 puncte procentuale față de bugetul aprobat inițial – 7,16% din PIB. Nu ne vom referi aici detaliat la cât și cui i s-au alocat noi sume bugetare față de prevederile inițiale sau, dimpotrivă, la cazurile de diminuare a alocărilor. Deși este interesant să observăm că au fost retrase sume alocate programului de vaccinare a vulpilor (antirabie) și că s-au suplimentat fondurile pentru plata despăgubirilor acordate pe cap de porc sacrificat pe motive de pestă porcină africană ori pentru finanțarea serviciilor ”Salvamar” din Stațiunea Tineretului Costinești, ne vom referi doar la unele obiective colaterale atinse, ca să nu le spunem chiar castane fierbinți (scoase din foc cu mâna goală), prin promovarea rectificării bugetare. Discutabilă ar putea fi și acordarea de fonduri suplimentare la vreme de toamnă, sub aspectul eficienței, când este vorba despre combaterea efectelor grindinei etc., dar să ne oprim numai asupra a ceea ce credem că trebuie amintit în contextul menționat. 

Respectiv, asigurarea unor sume destinate plății unor cheltuieli hotărâte de curți din străinătate (Tribunalul Arbitral din cadrul Curții Internaționale de la Paris) și reconstituiri bugetare necesare achitării indemnizațiilor membrilor Academiei Oamenilor de Știință din România (AOSR), stopate anterior (neconstituțional) prin legea bugetului pe anul curent. Vorbind despre achitarea obligației de plată impusă României ca urmare a litigiului internațional cu OMV Petrom S.A., relevăm că Ministerului Mediului i s-au acordat suplimentar 328,5 milioane lei (Nota de fundamentare a OG privind prima rectificare a bugetului de stat pe anul 2021, https://mfinante.gov.ro/acasa/transparenta/proiecte-acte-normative). Dar despre ce este vorba în acest caz. OMV Petrom S.A., companie petrolieră din România, reprezentativă în Europa de Sud-Est şi singurul producător de petrol şi gaze al țării, la care statul român deţine 20,64% din acţiuni, a câștigat în anul 2001 procesul de arbitraj internațional avut cu Guvernul României în problema cheltuielilor cu reabilitarea mediului suportate de firmă.

”Potrivit prevederilor din contractul de privatizare al Petrom cu austriecii de la OMV, Petrom este îndreptăţită să recupereze de la statul român o parte din cheltuielile de dezafectare şi de mediu efectuate pentru restaurarea şi decontaminarea zonelor aferente unor activităţi desfăşurate înaintea privatizării din 2014. Pe scurt, statul plătește companiei petroliere costurile pe care aceasta le are cu ecologizarea/decontaminarea” (https://www.economica.net/guvernul-plateste-petrom-66-de-milioane-de-euro-dupa-ce-a-pierdut-procesul-cu-austriecii-de-la-omv_527341.html). Suma arătată (328,5 milioane lei) reprezintă doar o parte din totalul datoriei statului nostru față de compania menționată, care se ridică la 2,15 miliarde lei. Cu certitudine, și diferența va fi acoperită tot din resurse financiare publice… Amintind și despre reconstituirile bugetare necesare achitării indemnizațiilor membrilor AOSR, acestea au intervenit pentru că nu s-a putut face abstracție de aplicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 449/2021, referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 din Legea bugetului de stat pe anul 2021.

Această Academie este continuator și unic legatar al Academiei de Științe din România, fondată în 1935, devenind instituție de interes public prin Legea nr. 31 din 18 ianuarie 2007. Astăzi funcționează ca for național de consacrare științifică, reunind numeroase personalități autohtone ale științei, dar și ”38 membri români din străinătate (printre aceștia s-a numărat și laureatul Premiului Nobel, George Emil Palade) și 57 iluștri oameni de știință străini” (http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2020/anexa3/Academia%20Oamenilor%20de%20Stiinta%20din%20Romania.pdf). Cu toate acestea, pe calea derogării, subvențiile de la bugetul de stat acordate AOSR au fost suprimate, modificându-se o reglementare legală în vigoare – art. 20 alin. (1) din Legea nr. 31/2007. Nu s-a ținut cont de faptul că întotdeauna legea bugetului de stat se elaborează pe baza legilor aflate în vigoare, care stipulează strict modul de finanțare a cheltuielilor instituționale. Evident, (și) din acest motiv, derogarea (care de fapt însemna ”tăierea” alocărilor de la buget, AOSR rămânându-i pentru funcționare doar fondurile proprii) nu a rezistat din punct de vedere constituțional. Cauza fiind dusă pe masa Curții Constituționale (de către Avocatul Poporului) a făcut ca aceasta să constate că legea bugetară pe anul în curs, prin derogarea realizată ”a modificat o lege în vigoare, depășind sfera de relații sociale pe care aceasta are aptitudinea constituțională să o reglementeze.

Astfel, textul criticat, în loc să se subsumeze obiectului de reglementare al unei legi bugetare, în sensul de a identifica veniturile bugetare care să susțină cheltuiala bugetară reglementată de Legea nr. 31/2007, a procedat la eliminarea acestei cheltuieli” (Decizia Curții Constituționale a României nr. 449 din 24 iunie 2021, https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2021/07/Decizie_449_2021.pdf). Mai reține Curtea că ”sintagma «conform legilor bugetare anuale» din cuprinsul art. 20 alin. (1) din Legea nr. 31/2007 nu poate fi interpretată în sensul că prin aceste legi se stabilește dacă se acordă sau nu subvenția, pentru că (i) acordarea însăși a subvenției este reglementată prin Legea nr. 31/2007 și (ii) o lege bugetară nu poate lăsa fără consistență normativă un text de lege care trebuie luat în considerare pentru construcția bugetară.

Prin urmare, această sintagmă exprimă ideea de stabilire in concreto a cuantumului anual al acestei subvenții pentru asigurarea funcționării Academiei, și nu de retragere/eliminare temporară pe diverși ani a acestei subvenții”. Lecturând in extensso decizia instanței constituționale, observăm că se demonstrează cu lejeritate faptul că tăierea în cauză, fie aceasta și temporară, încalcă principiul legalității. Iar încălcarea ca atare intervine din ”dublă perspectivă: (i) procedurală – subsumată exigențelor legilor adoptate în ședință comună sau separate ale celor două Camere și, implicit, a majorității de vot cerute din rândul deputaților și senatorilor și (ii) materială – subsumată faptului că excedează sferei de relații sociale pe care legea bugetului are aptitudinea constituțională să o reglementeze” (https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2021/07/Decizie_449_2021.pdf). Așadar, ”tăierea” alocărilor de la buget, care ar fi presupus ca AOSR să funcționeze doar prin autofinanțare, rămânând fără bază legală, singura cale de remediere a mai putut fi constituită doar de rectificarea bugetară.

În acest sens, cum era de intuit, rectificarea ”pe plus” a fost în favoarea AOSR, alocându-i-se de la bugetul de stat nu mai puțin decât 3,5 milioane lei… Acum, o apreciere generală, dar deloc neimportantă. Prin legiferarea rectificării bugetare pe anul curent, prima și, poate, ultima (anul trecut au avut loc trei asemenea rectificări), s-a instituit și derogarea de la anumite prevederi ale unor norme de căpătâi în materie. Este vorba, în primul rând, despre Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, dar și despre Legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2021, adoptată anul trecut (Legea nr. 14/2020). Plafonul privind datoria publică a ajuns la 49,5% din PIB, iar cel privind cheltuielile de personal din bugetul general consolidat este de 111.216,4 milioane lei. Bineînțeles, acestea constituie motive de îngrijorare cu privire la (ne)sustenabilitatea finanțelor noastre publice. Ambele plafoane au atins niveluri de alertă, fapt ce reclamă în viitor, din partea Executivului, măsuri concertate de coborâre a acestora.