Cauzatoare de dureri de cap sunt cele la care dobânda este legată de un indice variabil, cum ar fi ROBOR sau IRRC. Din cauza tensiunilor din piață și a încercării băncii centrale de a ține inflația sub control se apasă pedala creșterii dobânzilor și, prin urmare, și ratele la creditele care se raportează la indicii de mai sus sunt în urcare. Pe lângă faptul că oamenii sunt nevoiți să suporte scumpirile din ultima perioadă, ei trebuie să scoată mai mulți bani din buzunare și pentru a susține creșterile la rate.

Câteva exemple concrete

Ieşeanul Filip D. a accesat un credit imobiliar în anul 2019 pentru a-şi cumpăra un apartament. „Am împrumutat 24.000 de euro echivalent în lei, pe o perioadă de 30 de ani. În prezent dau la bancă aproape 650 de lei”, ne-a mărturisit ieşeanul, care spre sfârşitul anului trecut plătea cu câteva zeci de lei mai puţin. De altfel, indicele ROBOR la 3 luni, utilizat de exemplu la stabilirea dobânzilor la  vechile credite Prima Casă, ajunsese la începutul anului 2022 la 3.02 pe an, iar analiştii financiari estimează că va mai creşte până la finalul acestui an. Calculele arată că pentru un credit în valoare de 198.000 de lei (echivalentul sumei de 40.000 euro), pe o perioadă de 30 ani, cu un ROBOR la 3 luni de 3.02%, valabil pe 3 ianuarie, şi o marjă a băncii de 2.15%, rata lunară este de aproximativ 1.084 de lei. La o creştere a indicelui ROBOR la 3 luni cu 0.5 puncte procentuale (pp), la 3.52%, spre exemplu, rata lunară creşte la 1.145 de lei, ceea ce înseamnă o majorare de circa 5%, a explicat pentru  „Ziarul de Iaşi” Nicoleta Grăjdeanu, director zonal retail Banca Comercială Română (BCR).Practic se observă un salt de puţin peste 60 de lei, ceea ce într-un an înseamnă 720 de lei în minus la bugetul unei familii cu un astfel de împrumut.

Se recomandă creditele cu dobândă fixă

Inflaţia în România a urcat până la aproape 8% la finele anului trecut şi va rămâne la un nivel ridicat şi în anul 2022, situaţie în care analiştii financiari prevăd şi alte majorări ale dobânzii cheie tocmai pentru calmarea fenomenului inflaţionist.

„În anul 2022 ne aşteptăm la o creştere atât a ROBOR, cât şi a IRCC (indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor – n.r.), de aceea BCR promovează în continuare dobânzile fixe pe perioade de 5/10 ani pentru un credit garantat, astfel încât clienţii să poată dispune de o predictibilitate la plata ratelor. Acesta este, de altfel, sfatul nostru principal în perioada urmatoare: alegerea unui credit cu o dobândă fixă, pentru a fi puşi la adăpost de fluctuaţiile indicilor de referinţă. De asemenea, încurajăm clienţii să îşi încheie poliţe de asigurare suplimentare odată cu contractarea unui credit, aşa cum sunt cele de şomaj şi de sănătate, care, pentru câţiva lei pe zi, pot asigura liniştea clienţilor în caz de evenimente neprevăzute”, a conchis Nicoleta Grăjdeanu.

Probabil vor veni şi alte majorări de dobândă

Bogdan Căpraru, cadru didactic la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor (FEAA) din Iaşi, ne arată care sunt ceilalţi factori care propulsează ROBOR, pe lângă inflaţie.

„În primul rând, ROBOR depinde de starea de lichiditate din sistem. Este un preţ format pe piaţa monetară interbancară şi urmează evoluţiile cererii şi ofertei. De asemenea, acest indice de piaţă încorporează şi evoluţiile macroeconomice, iar în această categorie integrăm şi inflaţia care a urcat destul de mult în a doua parte a anului 2021 (rata anuală de 7,8% la final de noiembrie) şi va persista şi anul acesta, dacă nu se vor restabili o serie de echilibre în economie (piaţa energetică, dereglări pe lanţurile de producţie etc). Nu în ultimul rând, depinde şi de deciziile de politică monetară ale BNR. De exemplu, luni a fost majorată din nou rata de dobândă de politică monetară cu 0,25pp. Vom vedea în scurt timp şi efectele acestei măsuri pe canalul dobânzilor. Probabil vor urma şi alte majorări ale dobânzii cheie anul acesta cu scopul de a calma inflaţia”, e declarat Bogdan Căpraru.

Nou regulament de creditare

Ce ar trebui să învăţăm din nivelul actual al ROBOR? Faptul că există ciclicitate în economie, iar atunci când contractăm un credit cu dobândă variabilă, mai ales pe termen lung, trebuie să ţinem seama de faptul că dobânzile pot fi şi în creştere, spune economistul. „În acest context, trebuie să luăm în considerare şi capacitatea noastră de a putea plăti ratele şi în astfel de perioade. Dincolo de creşterile de rate de dobândă la credite, anul acesta va intra în vigoare un nou regulament cu privire la creditarea populaţiei, ce va face mai restrictiv creditul ipotecar (în special în ceea ce priveşte avansul)”, atrage atenţia Bogdan Căpraru.

 Acesta spune că este greu de estimat momentan o cifră în legătură cu creşterea ROBOR, întrucât depinde de evoluţia inflaţiei, starea economiei şi, nu în ultimul rând, şi de evoluţia pandemiei. „BNR va continua să crească dobânda de politică monetară pentru calmarea fenomenului inflaţionist, însă, în acelaşi timp, o creştere a dobânzilor în economie poate duce la încetinirea creşterii economice, care de la finalul anului trecut dă semne de oboseală. Astfel, avem factori care acţionează în ambele sensuri. Aş putea da o marjă de 0,5-1,5pp creştere funcţie de evoluţiile din economiei”, a explicat economistul.

Câteva sfaturi practice

Căpraru îi sfătuieşte pe cei care doresc să contracteze credite noi să le aibă în vedere pe cele cu dobândă fixă, care oferă predictibilitate cu privire la evoluţia ratei, iar dacă apelează la credite cu dobândă variabilă, să-şi măsoare capacitatea de a plăti ratele în viitor.

„Parafrazându-l pe Eugeniu Carada, primul director al BNR, nu trebuie să ne îndatorăm cu mai mult de jumătate decât putem plăti uşor. Există şi posibilitatea amânării deciziei de a contracta un credit, dar şi aici e greu, deoarece cei care doresc achiziţionarea unei locuinţe pot pierde trenul în cazul în care preţul imobilelor va creşte în continuare. Totul ţine de planificare şi chibzuinţă. Pentru cei cu credite în derulare este şi varianta refinanţării în caz că pot găsi în piaţă oferte mai avantajoase, a reajustării bugetelor de familie şi chiar căutarea celui de-al doilea job, care poate fi şi o iniţiativă antreprenorială. O altă variantă este vânzarea locuinţei şi cumpărarea alteia mai ieftină (ultima soluţie în caz că sunt epuizate toate posibilităţile şi există riscul de a nu putea plăti nivelul actual al ratelor în viitor). Partea bună a lucrurilor este că, spre deosebire de criza financiară simţită la noi începând cu 2009, preţul imobilelor nu a scăzut, dimpotrivă, pentru cei care au cumpărat în urma cu cel puţin 2-3 ani în urmă a crescut. Astfel, valoarea garanţiei ipotecare este peste valoarea creditului. Pe antreprenori îi sfătuiesc să se împrumute cu prudenţă, de asemenea, să evalueze cât mai corect planurile de afaceri, de dezvoltare a afacerilor funcţie de perspectivele sectorului de activitate şi al economiei, în general. Dobânzile la liniile de credit sunt legate de ROBOR, ceea ce va duce la o scumpire a costurilor cu finanţarea activităţii curente, costuri care vor diminua marjele de profit. În acest context vor trebui să facă restructurări de costuri în alte zone, dacă impactul acestor cheltuieli sunt semnificative”, a subliniat economistul. 

Notă: Bogdan Căpraru este prof. univ. dr. la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi membru al Consiliului Fiscal al României. Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului şi nu implică instituţiile cu care acesta este asociat.