Ce este rasputiţa, fenomenul meteo din luna martie care îl sperie pe Putin

Acest termen rusesc, care semnifică „vremea drumurilor proaste”, este o realitate cunoscută în Ucraina, în Rusia și în Belarus, când vremea mai caldă și topirea zăpezii, în primăvară, ca și ploile puternice din toamnă, transformă multe drumuri și terenuri în adevărate mări de noroi, de două ori pe an.

Chiar înainte de venirea rasputița, imagini cu tancuri și vehicule militare rusești blocate în Ucraina circulă abundent pe rețelele sociale.

„Există deja multe situații în care tancuri rusești și alte vehicule au trecut prin câmpuri și au rămas blocate. Soldații au fost obligați să le abandoneze și au plecat pe jos”, declară, pentru agenția AFP, analistul militar ucrainean Mykola Beleskov.

„Această problemă există și ea se va agrava”, a adăugat el.

Trupele lui Napoleon s-au confruntat și ele cu această experiență, în timpul retragerii din 1812.

În al Doilea Război Mondial, pe frontul de est, marile operațiuni mecanizate erau aproape complet oprite în dezghețul de primăvară sau în perioada ploilor de toamnă, pentru a fi reluate iarna, când solul îngheață, explica istoricul Laurent Henninger în revista Apărarea națională, în 2015.

Doar la sosirea iernii din 1941 a putut Hitler să lanseze marea ofensivă – ratată – care avea ca obiectiv cucerirea Moscovei, sublinia acesta, în articolul care analiza impactul factorului climatic asupra războiului.

În sens invers, rasputița a frânat contraofensiva sovietică în 1943.

„Să ne reamintim istoria: dezghețul generează un sezon noroios (rasputița) care durează 3-4 săptămâni și care urcă din sud (Crimeea) spre nor, în câteva zile, până în Belarus. În 1942, a început în 21 martie. În 1943, în 18 martie. În 1944, în 17 martie”, a notat, pe Twitter, istoricul militar Cédric Mas.

„Timpul nu lucrează în favoarea lui Putin”, a comentat el.

Citeşte mai mult pe g4media.ro