Caută 
2 MIN
27 de copii aflaţi în grija statului sunt traficaţi în fiecare an în România, în medie, conform datelor oficiale. Rapoartele internaţionale şi activiştii atrag atenţia că numărul victimelor din rândul minorilor este mult mai mare.
În ultimele şapte luni, au fost sesizate la poliţie, de către direcţiile judeţene de protecţie a copilului, 122 de cazuri de suspiciune de trafic de persoane, adică de 4,5 ori mai multe cazuri decât media ultimilor cinci ani.
Autorităţile nu se înghesuie să explice numărul mic, dar constant, de copii instituţionalizaţi care ajung în reţelele de trafic: Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) ne explică doar că sunt copii vulnerabili şi că există o cooperare mai strânsă între direcţiile de protecţie a copilului şi poliţişti.
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDCA) ne îndeamnă să privim situaţia prin prisma numărului de cazuri de trafic la numărul total de copii din centre: adică 0,05% în 2020, chiar în scădere faţă de 2019.
În timp ce ANITP pune numărul mai mic de cazuri pe seama scăderii traficului, pe fondul pandemiei, Interpol atrage atenţia că ultimii doi ani nu au dus decât la sporirea dificultăţii de a identifica victimele.
Guvernul, prin Mădălina Turza, consiliera premierului, care coordonează activitatea Comitetului de monitorizare a implementării Strategiei Naţionale Antitrafic, şi Ministerul Familiei nu ne-au răspuns la întrebări până la publicarea acestui text.
Iana Matei, care salvează din 1999 copii victime ale traficului şi gestionează singurul centru licenţiat din România care oferă servicii minorilor victime, atrage atenţia că, pentru a opri reţelele de trafic, este urgent să investim în educaţia copiilor, mai ales a celor vulnerabili, iar autorităţile trebuie să înveţe să coopereze cu ONG-urile care au expertiză în domeniu, în loc să continue să pretindă că România are sub control fenomenul.
Citiţi materialul integral pe presshub.ro
