Ce vor vota tinerii din România în 2024? Dar, mai ales, femeile tinere?

Datele Biroului Electoral Central arată că, în ultimul deceniu, europarlamentarele din 2019 s-au bucurat de cea mai mare prezenţă a tinerilor la vot. E drept, procentul alegătorilor între 18 şi 34 de ani a fost şi atunci sub 50% (43,21%), dar aproape dublu faţă de ultimele alegeri organizate în România, parlamentarele din 2020, când la urne s-au prezentat numai 25,39% din tinerii aflaţi pe listele electorale permanente. Ambele scrutine amintite au fost marcate de succesul unor partide anti-sistem, urmare a unor stimuli emoţionali puternici. În mai 2019, scorul uriaş obţinut de USR-PLUS (pro-UE), în fapt, croşeul decisiv aplicat regimului Dragnea (arestat imediat după alegeri), în decembrie 2020, ascensiunea AUR, pe fondul restricţiilor anti-Covid (anti-UE). Practic, o prezenţă crescută la urne a tinerilor a echivalat cu o victorie zdrobitoare a partidelor pro-europene, o participare timidă la vot a noii generaţii a validat parlamentar ascensiunea (rebranduirea?) suveranismului în România. O concluzie defel surprinzătoare, împărtăşită ca atare de observatorii politici din toată Europa şi confirmată de sondajele de opinie.

Sigur, se impun câteva nuanţe. Potrivit unor cercetări sociologice convergente, şi alegătorii AUR sunt relativ tineri. Votantul lui Simion este în general bărbat (61%), are între 18 şi 50 de ani (66%), nu are studii superioare (92%) şi provine majoritar din urbanul mic, în special, din sudul ţării. Un profil despre care am mai scris şi care ridică în continuare cel puţin două semne de întrebare. Cât de revoltaţi au rămas tinerii fără facultate, dar mulţi dintre ei cu job, la doi ani după pandemie? De ce dacă electoratul AUR este atât de tânăr, la manifestările organizate de partid media de vârstă depăşeşte lejer pragul celor 40 de primăveri? Ca o observaţie personală, marşul AUR de la Iaşi (24 ianuarie) a semănat mai mult cu mitingul organizat de Dragnea în Piaţa Unirii înainte să fie fugărit de localnici, decât cu un eveniment organizat de un partid anti-sistem. Mulţi bărbaţi trecuţi binişor de criza vârstei mijlocii, alături de oameni vârstnici aduşi cu autobuze din toată ţara. Mai toţi lipsiţi de entuziasm. Aş băga mâna în foc că unii dintre ei au vizitat ultima oară Piaţa Unirii în aprilie 2019, fluturând steguleţele PSD. Fuga lui Dragnea de la Iaşi, întoarcerea mascată a lui Dragnea la Iaşi? În orice caz, unde-s tinerii lui Simion? Cât de eurosceptici şi ataşaţi de suveranism sunt în mod real aceştia din moment ce evită, în genere, să se afişeze public alături de liderul lor?

Ca o paranteză, evenimentele politice organizate de Simion confirmă totuşi un aspect evidenţiat de sondaje privind profilul votantului AUR – femeile tinere resping extremismul promovat de partid. Pe de altă parte, dacă aruncăm o privire pe prezenţa la vot la ultimele cicluri electorale, observăm că femeile între 18 şi 35 de ani au rămas constant segmentul din populaţie cu cel mai mic apetit pentru vot. Resping oare toată clasa politică? De ce nu (prea) votează tinerele din România rămâne un mister puţin spre deloc explicat de sociologi. Mai ales că, potrivit unor sondaje, e segmentul din populaţie cel mai implicat civic şi de departe cel mai tolerant. De altfel, e posibil ca explicaţiile să nu aibă un caracter local, vezi turnura spectaculoasă a disputei Biden-Trump pe mobilizarea şi atragerea la vot a fanelor lui Taylor Swift. Inclusiv liderii de la Bruxelles au apreciat că un mesaj public al artistei în timpul turneului său pe bătrânul continent (care coincide cu perioada alegerilor pentru PE) ar tăia din aripile partidelor eurosceptice.

Care e relaţia partidelor tradiţionale (PNL, PSD) cu electoratul tânăr? Dezinteres sau chiar respingere. Problemele tinerilor lipsesc din discursul public al executivului, iar cele două partide aflate la guvernare nici nu se obosesc să-şi adapteze mesajul pe limbajul/platformele noii generaţii. Mai grav, iminenta comasare a alegerilor locale cu cele europarlamentare sugerează că PSD şi PNL se tem de votul tinerilor, mai cu seamă al studenţilor. Dacă cele două scrutinuri vor fi organizate la aceeaşi dată zeci de mii de tineri din urbanul mare, fără viză de flotant, vor fi descurajaţi să voteze la alegerile locale.