Cei doi lideri au declarat că vor face tăieri în sporurile care nu pot fi justificate, vor comasa şi desfiinţa anumite instituţii, însă nu au oferit exemple specifice.

De asemenea, Ciucă şi Ciolacu au anunţat că guvernul va reduce numărul de funcţii de conducere în sectorul public şi va limita indemnizaţiile de conducere pentru firmele de stat.

În plus, preţurile plătite de companiile care închiriază terenuri de la stat vor fi ajustate în funcţie de rata inflaţiei, a declarat Ciolacu.

Un alt aspect important al măsurilor este limitarea salariilor directorilor din instituţiile publice autonome aflate sub coordonarea Parlamentului la maxim şase ori indemnizaţia brută a unui ministru, iar ceilalţi angajaţi vor primi cel mult 80% din salariul directorului instituţiei. Nu este clar încă la ce instituţii se referă în mod exact aceste măsuri şi dacă acestea vor afecta şi Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) sau Banca Naţională a României (BNR), unde veniturile conducerii sunt de ordinul zecilor de mii de euro anual.

Declaraţie Marcel Ciolacu: Premierul Marcel Ciolacu a anunţat că împreună cu partenerii de guvernare a ajuns la un acord asupra unui plan extins pentru reducerea la maximum a cheltuielilor statului. Astfel, vor fi eliminate cele 200.000 de posturi bugetare neocupate, ceea ce va duce „la tăierea unor sporuri nejustificate, la comasări şi desfiinţări de instituţii”. Totodată, şeful Guvernului a mai precizat că va fi redus şi numărul de funcţii de conducere în sistemul public şi plafonate îndemnizaţiile de conducere la societăţile de stat. „În acelaşi timp, resursele naturale, aflate în proprietatea statului, nu vor mai fi concesionate la preţuri ridicole: de aceea, primul pas este actualizarea tuturor redevenţelor cu rata infaţiei”, a mai anunţat liderul PSD. Preşedintele PNL Nicolae Ciucă a precizat că a fost decisă în coaliţie să fie făcută o economie la bugetul de stat de aproximativ 12 miliarde lei, pe acest an, 6 miliarde de lei după punerea în aplicare a măsurilor de reducere a cheltuielilor statului şi 6 miliarde lei din asigurarea de noi venituri. Acesta a mai spus că printre măsurile acestui plan se numără reducerea cu minim 20% a numărului de secretari de stat şi reducerea la jumătate a numărului de membri ai cabinetelor autorităţilor locale, comasarea între instituţii subordonate Parlamentului, Guvernului sau ministerelor, descentralizarea unor servicii, cât şi prioritizarea programelor naţionale de investiţii. O altă măsură vizată este cea de reducere cu 50% a numărului consilierilor persoanelor din conducerea companiilor de stat, precum şi diminuarea lumărul membrilor consiliilor de administraţie la cel mult şapte persoane, iar al celor din Comitetele de specialitate la cinci persoane.

„Am reuşit astăzi, alături de partenerii de guvernare, să cădem de acord asupra unui plan extins pentru reducerea la maximum posibil a cheltuielilor statului. Principiul care stă la baza acestui plan este că, în efortul de diminuare a deficitului bugetar, greul trebuie să-l ducă mai întâi statul, nu cetăţeanul şi mediul privat!”, a scris Marcel Ciolacu, luni pe Facebook.

 El a mai spus că liderii coaliţiei de guvernare au indentificat astfel, „zeci de măsuri care, dincolo de eliminarea celor 200.000 de posturi bugetare neocupate, vor duce la tăierea unor sporuri nejustificate, la comasări şi desfiinţări de instituţii”.

 „Reducem numărul de funcţii de conducere în sistemul public şi plafonăm îndemnizaţiile de conducere la societăţile de stat. În plus, introducem un sistem mai clar de monitorizare a indicatorilor de performanţă pentru autorităţile de stat în scopul favorizării proiectelor şi investiţiilor care chiar fac diferenţa. Vom forţa procesul de descentralizare a unor decizii, mai ales pentru a construi un cadrul legal pentru consorţii sau parteneriate de achiziţii centralizate. Doar aşa vor exista economii importante şi constante, pe termen lung, la bugetul de stat”, a mai precizat şeful Guvernului.

 Prim-ministrul social-democrat a adăugat că resursele naturale aflate în proprietatea statului nu vor mai fi concesionate la preţuri ridicole şi a subliniat că vor fi actualizate toate redevenţele cu rata inflaţiei.

 „În acelaşi timp, resursele naturale, aflate în proprietatea statului, nu vor mai fi concesionate la preţuri ridicole: de aceea, primul pas este actualizarea tuturor redevenţelor cu rata infaţiei! Impactul măsurilor de reducere a cheltuielilor statului va fi de circa 5.8- 6 miliarde de lei până la finalul anului. Suma va fi aproximativ egală cu ceea ce ne propunem să aducem ca venituri suplimentare la buget prin eliminarea unor excepţii fiscale. Fiindcă aşa credem că este corect: să existe un efort comun, distribuit echilibrat în societate, pentru un stat mai suplu şi mai eficient, în care să existe mai multă echitate şi transparenţă!”, a conchis Ciolacu.

Declaraţie Nicolae Ciuca: Preşedintele PNL Nicolae Ciucă a precizat că a fost decisă în coaliţie să fie făcută o economie la bugetul de stat de aproximativ 12 miliarde lei, pe acest an, după punerea în aplicare a măsurilor de reducere a cheltuielilor statului. Acesta a mai spus că printre măsurile acestui plan se numără reducerea cu minim 20% a numărului de secretari de stat şi reducerea la jumătate a numărului de membri ai cabinetelor autorităţilor locale, comasarea între instituţii subordonate Parlamentului, Guvernului sau ministerelor, descentralizarea unor servicii, cât şi prioritizarea programelor naţionale de investiţii. O altă măsură vizată este cea de reducere cu 50% a numărului consilierilor persoanelor din conducerea companiilor de stat, precum şi diminuarea lumărul membrilor consiliilor de administraţie la cel mult şapte persoane, iar al celor din Comitetele de specialitate la cinci persoane.

„Am convenit, astăzi, în Coaliţie, o consolidare echilibrată a bugetului de stat, raportată la cheltuieli şi venituri. Astfel, ne dorim să asigurăm o dezvoltare robustă a României în următorii ani, dar şi să ne încadrăm, anul acesta, într-o cotă de deficit bugetar agreată cu organismele internaţionale. Am căzut de acord ca, pentru anul 2023, să avem o economie la buget de aproximativ 12 miliarde de lei. Aceasta va fi compusă, simetric, din aproximativ 6 miliarde lei provenite din reducerea cheltuielilor şi aproximativ 6 miliarde lei din asigurarea de noi venituri”, a scris Nicolae Ciucă, luni pe Facebook..

 Liderul PNL a adăugat că a considerat obligatoriu ca, „înainte de orice discuţie despre veniturile la buget şi eforturi cerute mediului de afaceri sau populaţiei, să avem o decizie despre reducerea cheltuielilor statului şi despre viziunea creşterii economice a României pe termen mediu şi lung”.

„În momente ca acestea, statul trebuie să fie primul care dă dovadă că este gata să se eficientizeze pentru a asigura dezvoltarea României”, a mai precizat preşedintele liberalilor.

 El a menţionat câteva dintre măsurile care vor fi luate pentru a reduce cheltuielile statului român. „Referitor la reducerea cheltuielilor în sistemul bugetar am agreat asupra câtorva zeci de măsuri, dintre care am să menţionez câteva:

„- Reducerea cu minim 20% a numărului de secretari de stat şi reducerea la jumătate a numărului de membri ai cabinetelor autorităţilor locale (preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene, primari, viceprimari) şi ai reprezentanţilor autorităţii centrale în teritoriu (prefecţi şi subprefecţi);

– Reducerea numărului de funcţii de conducere de la 12 la 8 procente din totalul angajaţilor, desfiinţarea funcţiei publice de şef de birou şi creşterea numărului de persoane din subordinea celor ce deţin funcţii de conducere.

– Comasarea între instituţii subordonate Parlamentului, Guvernului sau ministerelor. Descentralizarea unor servicii, precum şi prioritizarea programelor naţionale de investiţii.

– În companiile de stat va fi redus cu 50% numărul consilierilor persoanelor din conducere. Numărul membrilor consiliilor de administraţie va fi redus la cel mult 7 persoane, iar al celor din Comitetele de specialitate va fi redus la 5”, a completat Ciucă.

„Totodată, indemnizaţiile cuvenite acestora vor fi reduse la echivalentul a trei salarii medii brute pe ramura de activitate, dar nu mai mult decât indemnizaţia lunară a unui secretar de stat. În plus, vor fi limitate salariile de bază ale personalului cu funcţii de conducere în companiile de stat”, a mai spus Nicolae Ciucă.

„Va fi creat cadrul legal pentru consorţii/parteneriate de achiziţii centralizate, la nivelul ministerelor cu OPC, precum şi între UAT-uri judeţene şi instituţiile publice subordonate din responsabilitatea altor unităţi administrativ-teritoriale. Acordarea voucherelor de vacanţă doar pentru funcţionarii publici care au salarii lunare mai mici de 10.000 de lei brut. Pentru instituţiile publice autonome aflate în coordonarea Parlamentului se va institui o taxă specifică de 80% asupra rezultatului net, dar nu mai puţin de 50% din valoarea taxelor/tarifelor specifice. Salariile conducătorilor acestor instituţii vor fi limitate la cel mult de şase ori indemnizaţia brută a unui ministru, iar a celorlalţi angajaţi la maximum 80% din salariul conducătorului instituţiei. Comasarea a minimum 20% din institutele de cercetare/dezvoltare existente, astfel încât să se reducă cheltuielile de personal cu 15% şi desfiinţarea celor care nu mai sunt relevante în actualul context socio-economic”, a explicat liderul PNL.

Fostul prim-ministru a subliniat că trebuie să existe în continuare o atenţie deosebită privind utilizarea eficientă a investiţiilor majorare care au venit şi vor intra în România, cât şi la atragerea fondurilor din PNRR.

„Cred cu tărie, în continuare, că trebuie să fim foarte atenţi la utilizarea eficientă a investiţiilor majore care au intrat şi vor intra în România şi la atragerea fondurilor din PNRR. De asemenea, este necesar ca, împreună cu specialiştii noştri, să creăm un grup de lucru permanent, care să gândească o proiecţie multianuală, care să dea un «boost» economiei României. Am încredere că Guvernul Ciolacu va adopta şi implementa cu eficienţă aceste măsuri, atât de necesare în contextul unui război la graniţă, al previziunilor nu tocmai optimiste privind economia globală şi al nevoii României de dezvoltare susţinută”, a concluzionat Ciucă.