Co-working (I) – câteva noţiuni introductive

Lucrarea are două obiective principale: pe de o parte, încearcă să pună informaţiile în ordine prin definirea domeniilor creative şi identificarea principalelor tendinţe ale acestora în raport cu alte domenii de activitate, iar, pe de altă parte, spaţializează şi cartografiază informaţii legate de aceste domenii. Prin ultimul obiectiv, autorii realizează pentru prima oară contextul regional-continental în care evoluează industriile creative şi spaţiile co-working ale Iaşului, Moldovei şi ale României. Nivelul de detaliere e unul local (zonele urbane funcţionale ale statelor din estul UE şi din vecinătate).

*

Deteritorializarea locurilor de muncă e o practică manifestă de ceva timp şi în cazul noii economii româneşti. Aceasta e determinată de dinamica noilor tehnologii şi dezvoltarea industriilor creative, care au creat premisele apariţiei şi extinderii unor noi moduri de lucru, alternative la ceea ce era cândva (aproape exclusiv!) munca la birou. Homeworking, Flexible working, Co-working sunt trei dintre cele mai prezente alternative de lucru recente. Aceste moduri de practicare a activitaţilor au creat şi un vocabular specific alternativelor office – Home Office, Flex Office, Co-working Spaces.

Dacă nu e nici un secret pentru nimeni ceea ce înseamnă Home Office-ul – spaţiul de lucru de acasă, celelalte două tipuri de spaţii de muncă s-ar putea să fie necunoscute pentru unii dintre noi. Hai să ne familiarizăm! Flex Office-ul reprezintă spaţiul cu posturi de lucru ne-personalizate şi non-terito­ria­lizate, care sunt corelate adesea cu spaţii ce crează facilităţi mai bune pentru întâlniri, concentrare, activităţi creative, activităţi de învăţare – mai sunt denumite şi hot desk sau share desk.

Când vorbim de spaţiile co-working ne referim la spaţii închiriate pentru desfăşurarea activităţilor. De cele mai multe ori în astfel de spaţii se întâlnesc persoane cu activităţi diverse, dar deseori complementare, activităţi ce ar fi putut fi realizate şi în spaţii de tip Home Office. Atunci, de ce activii în industiile creative preferă spaţiile co-working!? Pentru că persoanele respective au posibilitatea să activeze într-un mediu socializant, care imprimă adesea interferenţe şi în plan profesional. Spaţiile co-working devin locuri în care oamenii merg să munceasă, fără a fi constrânşi de rigiditatea programului, într-o atmosferă plăcută şi prietenoasă, care imprimă o productivitate maximă. Cu alte cuvinte, prouctivitatea mare e determinată nu numai de împărtăşirea resurselor (resource sharing), specifică acestui tip de spaţii, ci şi de faptul că într-o comunitate de oameni ce au interese asemănătoare se creează emulaţie şi posibilităţi nelimitate de brain-storming, ce pot genera idei sau îmbunătăţi produse.

Astfel, spaţiile co-working devin medii aglutinante ale creativilor, reprezentând o parte importantă a ecosistemului industriilor creative. Acestea generează condiţii ideale pentru dezvoltărea afacerilor inovative de tip start-up sau spin-off. Unele dintre acestea, ce sunt capabile să-şi găsescă nişa economică pe o piaţă în continuă schimbare, pot evolua către afaceri de succes.

Industriile creative reprezintă o sumă de domenii aparent deconectate din punctul de vedere al taxonomiilor economice clasice. Aceste domenii au în comun faptul că sunt animate de creativi, iar produsele lor, impregnate de creativitate, sunt adesea personalizate. Standardizarea, specifică industriior tradiţionale, nu reprezintă neapărat un obiectiv al creativilor. Mai mult, creativii nu rămân captivi ai rutinei!

Care sunt industriile creative!? Mărturisesc că nu am găsit două liste care să arate la fel! De exemplu, Departamentul pentru cultură, Media şi Sport al Guvernului Marii Britanii recunoaşte din 2015 următoarele sectoare creative: publicitate şi marketing, arhitectură, artizanat, design: grafică şi fashion design, film, televiziune, video, radio şi fotografie, IT, software şi servicii informatice, edituri, muzee, galerii şi biblioteci, iar John Howkins (2001) susţine că şi cercetarea şi dezvoltarea în domeniul ştiinţei şi tehnologiei sau gastronomia ar aparţine acestor domenii.

Oricum, e dificil să surprinzi contextul atunci când domeniul analizat e unul aflat în desfăşurare accelerată. Cel mai adesea nu există nici date oficiale, pentru că statistica teritorială e depăşită de evoluţiile rapide ale industriilor creative, încă vag definite. Deşi numărul de spaţii co-working nu reprezintă o garanţie a generării oraşelor creative, totuşi un număr mare de astfel de medii e necesar dezvoltării comunităţilor ce activează în aceste domenii.

(Pe data viitoare)

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi

Publicitate și alte recomandări video