Cosette şi autostrada, studenţii şi îngheţata

joi, 03 septembrie 2020, 01:50
4 MIN
 Cosette şi autostrada, studenţii şi îngheţata

Mai surprinzătoare decât gafa făcută în conferinţa de luni (la o adică, se mai întâmplă) este lipsa unor precizări/reacţii ulterioare ale şefei USR pe acest subiect. Putea să retracteze o parte din afirmaţii sau să insiste că a avut dreptate cu argumente suplimentare, să dea vina pe oboseală sau pe scoaterea declaraţiilor din context.

Cosette Chichirău a gafat luni după ce a insistat într-o conferinţă de presă că oraşul Iaşi nu are nevoie neapărat de o autostradă pentru a-şi susţine dezvoltarea. O precizare: candidata USR-PLUS s-a referit strict la oraş şi nu a negat necesitatea unui drum rapid, ci a minimalizat impactul infrastructurii rutiere: „nu depinde nimic de autostradă aşa de tare”. Nuanţa e importantă pentru cei care au citit „ştirea” pe site-uri sau postări sponsorizate de tabăra Chirica/PNL, unde au curs exagerările şi scoaterile din context. Chiar şi aşa, Cosette Chichirău a greşit. ORAŞUL Iaşi are MARE nevoie de o autostradă.

Teoria candidatului USR-PLUS, corectă pe fond, e că municipiul ar trebui să se dezvolte mizând pe industrii inovative, cu valoare adăugată mare – industrie chimică, farma, IT etc. Cu alte cuvinte, în domenii în care patentul e mai importat decât produsul fizic, drept urmare îşi trebuie cel mult o conexiune bună la internet şi un aeroport mai de „doamne ajută” ca să faci export, abia apoi de o autostradă. Ce omite să amintească doamna Chichirău e că aceste industrii inovative/creative sunt dependente de o resursă umană extrem de bine calificată. Care resursă umană provine în Iaşi de la universităţi, care universităţi îşi procură mare parte din studenţi din restul judeşului şi a regiunii. Care regiune (cu tot cu judeţul Iaşi) se află pe locul doi în ţară la abandonul şcolar, iar legătura dintre abandonul şcolar şi sărăcie/şomaj e de necontestat. Or, pentru a scoate regiunea din sărăcie, infrastructura rutieră rămâne obligatorie, chiar dacă, într-o primă fază, va favoriza investiţiile în industrii cu valoare adăugată mai scăzută. Sună cinic, dar cu cât mai mulţi angajaţi (prost plătiţi) în Moldova, cu atât mai mulţi studenţi în Iaşi, cu atât o resursă mai calificată pentru oraş. Părinţii cu bani îşi vor trimite copiii la studii în SUA. Dar, cei mulţi dintre acei cercetători pentru care s-ar „bate” giganţi farmaceutici să investească în Iaşi sunt ţinuţi la facultate din banii părinţilor care fac lohn. Iar lohn nu prea se face în Moldova din lipsa autostrăzilor. Apoi, chiar doamna Chichirău sesiza zilele trecute că în viitorul apropiat e de aşteptat ca o parte din industriile din China să se mute înapoi în Europa, cu estul continentului cap de pod. E de la sine înţeles că fabricile şi uzinele „chinezeşti” se vor aşeza de-a lungul autostrăzilor din România, adică prin sud şi peste Carpaţi.

Pe de altă parte, dacă vrei să atragi la Iaşi cei mai buni specialişti în industrii inovative, trebuie să le propui un standard de viaţă ridicat, în care mobilitatea joacă un rol important. Cercetătorul nostru trebuie să ştie că se urcă în maşină şi în două ore schiază la Vatra Dornei sau pescuieşte la Galaţi. Altfel, va alege un alt oraş, cu o infrastructură rutieră mai prietenoasă. Nu tot ce înseamnă mobilitate în secolul 21 se reduce la transportul aerian.

Nu în ultimul rând, dezvoltarea Iaşului cu accent pe industriile inovative nu înseamnă să ucizi celelalte ramuri economice. Doamna Chichirău spune, pe bună dreptate, că la o comandă de tramvaie spre Berlin, unde producţia se duce spre 12 luni, opt ore în plus sau în minus la livrare sunt irelevante. Dar apoi, îşi dă cu stângu-n dreptu': „Că doar nu livrăm îngheţată”. De ce să nu livrăm şi îngheţată? De ce un producător de îngheţată din Constanţa are voie – prin grija statului care i-a construit autostradă – să livreze în două ore produsul la Bucureşti, iar un producător de îngheţată din Iaşi să nu aibă acces rutier facil la piaţa din Târgu Mureş? Ca să nu mai amintim că investiţiile propriu-zise în autostrăzi înseamnă mii de locuri de muncă în sectorul de construcţii şi al furnizorilor locali, plus corectarea unor nedreptăţi regionale de alocare a banului public.

Mai surprinzătoare decât gafa făcută în conferinţa de luni (la o adică, se mai întâmplă) este lipsa unor precizări/reacţii ulterioare ale şefei USR pe acest subiect. Putea să retracteze o parte din afirmaţii sau să insiste că a avut dreptate cu argumente suplimentare, să dea vina pe oboseală sau pe scoaterea declaraţiilor din context. E deja miercuri la prânz (ora la care e redactat articolul) şi… nimic. Acest gen de atitudine refractară la ce crede opinia publică despre un subiect care s-a viralizat aminteşte cumva de „ciuma roşie”, este o eroare de comunicare greu de scuzat la un candidat care se proiectează drept alternativă la USL.

Comentarii