Criză majoră de personal în spitalele ieşene. Care este cauza?

“Din păcate, este o situaţie care trenează de mai mulţi ani. Practic, niciodată în sistemul sanitar ieşean şi în general cel din România nu a fost acoperit numărul de posturi, la un nivel minim prevăzut de acte normative în vigoare. Explicaţia este una extrem de simplă. Toate sunt legate de bugetul pe care-l au unităţile sanitare disponibil pentru plata drepturilor salariale. În condiţiile în care, ani la rând, sistemul a fost subfinanţat iar cea mai mare parte a cheltuielilor din bugetul unor unităţi au fost pentru salarii practic a fost imposibil să fie alocate resurse suplimentare pentru finanţarea acestor posturi”, a declarat Iulian Cozianu, liderul Sanitas Iaşi.

La Spitalul de Boli Infecţioase Sfânta Parascheva, dintre cele 915 posturi, 225 sunt neocupate. Şi asta în condiţiile în care unitatea medicală se află în prima linie de luptă în pandemia COVID 19, de aproape doi ani. „La noi, deficitul de personal se simte în special la categoria brancardieri, meserie în care se necesită fizic, îngrijitoare şi infirmiere. Foarte puţin este afectat sectorul cadrelor medii , respectiv asistentele medicale. La prima categorie se adaugă cei din personalul administrativ. Aici, dat fiind salariile din sistemul sanitar de stat, mulţi preferă să meargă în sistemul privat. Deocamdată, la medici nu sunt probleme”, a spus dr. Florin Roşu, managerul Spitalului de Boli Infecţioase.

Cei aflaţi la conducerile unităţilor medicale spun că organigramele nu sunt actualizate cu nevoile din spitale. “Sunt momente în care ai nevoie de doi jurişti, care însă sunt normaţi la numărul de paturi. Şi de bioingineri, la fel. Infirmierele sunt normate la numărul de pacienţi iar asistentele în funcţie de medici. Nevoile sunt mari, dar bani puţini”, a spus un manager de spital, sub anonimat.

La Spitalul de Pneumoftiziologie, din cele 762 de posturi care există pe toată unitatea, 178 sunt libere. Multe în rândul cadrelor medii şi a personalului administrativ. “Avem nevoie de persoanal dar există un dezechilibru între legislaţie şi nevoi. Dacă am putea angaja tot persoanlul, nu am avea cum sş-l plătim. De exemplu, este nevoie ca spitalele să se updrageze cu un departament de proiecte europene. Adică, ar trebui să avem oamenii noştri, nu să apelăm la firme de consultanţă din exterior”, a declarat dr. Radu Crişan Dabija, managerul Spitalului de Pneumoftiziologie.

Conducerea Direcţiei de Sănătate Publică Iaşi recunoaşte faptul că reţeaua sanitară se confruntă cu o lipsă de personal. “Din punctul meu de vedere, fie că au considerat că nu este necesar, fie că nu au bani. Organigrama spitalelor are o limită minimă şi maximă”, a declarat Vasile Cepoi, directorul DSP Iaşi.

La nivel de judeţ, deficitul de personal se observă şi din evidenţa contractelor cu CJAS. De exemplu, la cardiologie pediatrică există un singur medic, dintr-un necesar de 13 norme. La Chirurgie cardiovasculară există şase medici în contract cu CJAS, la un necesar tot de 13. Deficit ca număr de norme ocupate se înregistrează şi la neurologie, pneumologie sau chirurgie toracică, în condiţiile în care în judeţ populaţia asigurată depăşeşte cifra de 650.000.