Un chirurg a fost cel care a făcut ca Iaşul să aibă prima sa berărie, pentru bolnavii de la Spitalul Sf. Spiridon. În 1786, Johann Golzdric Herlitz, chirurg la Spitalul Sf. Spiridon din Iaşi, îi solicita domnului Moldovei, Alexandru Mavrocordat îngăduinţa de a permite “tot pe acel loc de lângă Bahluiu, să facă şi o fabrică de berărie, însă fără multă stricăciune de orzu, unde să lucreze îndestulare de bere pentru cii ce vor fi deprinşi cu acel fel de băutură". 236 de ani mai târziu, un medic oncolog este unul dintre cei şase producători locali de bere craft datorită cărora Iaşul a devenit un pol important pe piaţa berilor artizanale din România. Iar una dintre berile artizanale produse la Iaşi va întâmpina turiştii cu o etichetă cu brandul oraşului.

Fabricată de Capra Noastră, unul dintre cei şase producători de bere craft ai Iaşului, băutura ar putea fi cumpărată de la punctul de informare a turiştilor de la Palatul Braunstein. “Avem etichete pe una din berile noastre, şi o să facem şi o bere specială pentru brandul de Iaşi", a declarat pentru Ziarul de Iaşi Ionel Păsărică, acţionarul majoritar al fabricii de bere Capra Noastră. “Iaşul a devenit un hub al berii artizanale. M-am gândit prima dată că ar putea fi considerată exagerată această afirmaţie, dar nu e. După Bucureşti, Iaşul e cam pe locul doi la producţia şi consumul de bere artizanală. Se bate cu Clujul pentru poziţia secundă, dar eu cred că e deja pe doi. În total, în România sunt cam 70 de producători de bere craft. Şase sunt din Iaşi", a explicat Iulian Bănilă, cofondator al Beer Zone, berărie care vinde aproape 200 de feluri de bere craft.

Piaţa de bere artizanală este în creştere în lume, în România şi în Iaşi. În SUA, în 2021, cota de piaţă a berii artizanale a crescut cu peste 8% faţă de anul anterior, iar în România, potrivit beerologique.org, un total de 462 de beri noi au fost lansate numai în 2021 – ceea ce reprezintă o creştere de 46% faţă de 2020. “Poate că 2021 a fost al doilea an al pandemiei de Covid, dar berarii au fost departe de a sta degeaba. De fapt, numărul de beri noi care au ajuns pe piaţă l-a depăşit cu mult pe cel din 2020. Site-ul îi aminteşte, la categoria berarilor nomazi care s-au alăturat industriei în 2021 şi pe ieşenii de la Gravity Rise Brewing. Iar dintre foştii berari nomazi, trei au fost anul trecut în România care şi-au deschis propriile fabrici. Între care apar şi ieşenii de la Tomeşti Hill Craft Brewery (THC).

Berarii nomazi sunt cei care au o reţetă proprie de bere, dar nu deţin o fabrică. Aşa încât îşi produc berea la alte fabrici. În Iaşi, Gravity Rise Brewing este în acest moment singurul producător nomad de bere şi colaborează cu foştii nomazi de la THC.

Barmanii au pus-o de o afacere

Fondatorii Gravity Rise sunt Mihai Mahu (37 de ani) şi Iulian Sandache (27 de ani). Mihai este din Iaşi şi lucreaza in IT, dar este pasionat de bucătărie şi e recunoscut pentru papilele gustative fine. Pe care le-a pus la treabă în crearea propriei reţete de bere – o altă pasiune a sa. Experimentele le-a început prin 2012, în 2017 a început să producă acasă propria bere craft, iar în 2021, împreună cu Iulian, a scos pe piaţă prima bere artizanală.

"Primul lot a fost facut la Wicked Barrel, în Bicaz, iar loturile ulterioare au fost brasate şi îmbuteliate la THC Brewery în Tomeşti", explică Iulian. Stabilit în Iaşi în 2013, odată cu începerea studenţiei, Iulian a descoperit Beer Zone unde, la 21 de ani, s-a angajat la primul lui job. "Acolo am descoperit şi pasiunea pentru diferitele tipuri de bere şi mi-am dezvoltat spiritul critic vis-a-vis de aceasta ramură, a berii artizanale, dar am descoperit şi plăcerea de a interacţiona cu oamenii". Mihai era şi el barman la Beer Zone, aşa încât celor doi le-a fost uşor să colaboreze. Şi tot acolo l-au cunoscut pe Eugen Ţurcanu, fondatorul THC, adică locul în care Gravity Rise îşi produce berea în acest moment.

"There is no rule", decretează berea numită astfel de băieţii de la Gravity Rise – prima lor bere din potofoliu, o IPA cu 6% alcool, de culoare pală/gălbuie, amară şi aromată, produsă din malţuri din orz, hamei din SUA şi drojdie selecţionată tot din SUA. Notele berii sunt citrice, grapefruit alb, coaja şi suc de grapefruit, fructe tropicale in spate, cuplate cu o nota subtile de pin şi ierboase. Gustul final e amar, sec.

A doua bere e făcută în colaborare cu fabrica gazdă, THC Brewery, si este un Imperial Stout. O bere neagră, cu note de espresso, ciocolată neîndulcită, caramel şi zahăr ars, cu amăreală pe măsură, corp gros şi mătăsos şi cu o vâscozitate ridicată.

Fabrica de bere de la Tomeşti

Tomeşti Hill Craft Brewery (THC) s-a născut din pasiunea pentru bere a lui Eugen Ţurcanu (36 de ani), medic oncolog din Republica Moldova. Stabilit de mai mulţi ani în Iaşi, Eugen, un perfecţionist, a lucrat acasă la propriile reţete de bere, până a fost sigur că merită să le scoată pe piaţă. Apoi, în 2018, a început ca gipsy brewer, la Ground Zero, o fabrică din Bucureşti. I s-a alăturat Tudor Stoica, un dezvoltator imobiliar care povesteşte cum Eugen i-a îngrijit cu dedicaţie mama bolnavă de cancer. Aşa au devenit prieteni buni şi au decis să deschidă o fabrică de bere la Iaşi. “De fapt, noi plătim impozitele în Tomeşti, nici nu putem spune că suntem din Iaşi", râde Tudor, care povesteşte că au cumpărat fabrica în 2020, din Spania, dar a durat aproape un an ca să rezolve cu antrepozitul fiscal. “În martie 2021 am făcut prima bere în Iaşi. Avem acum şase beri în portofoliu, din care patru sunt reţetele lui Eugen". Crazy Pilot – un pale ale – se numeşte aşa pentru că a fost berea pilot. The Black Suit e un dry stout cu note de prune în ciocolată şi pâine neagră. Raspberry Heart e o bere fructată, iar berea Should Have Been Red chiar trebuia să fie una roşie. “Însă la fabrica la care o producea în momentul în care a scos-o, probabil că au pus ceva mai mult dintr-un ingredient şi a ieşit maronie. Dar lui Eugen i-a plăcut cum a ieşit, a continuat să o facă aşa, spre maroniu însă în nume a zis că trebuia să fie roşie".

Cum a apărut Capra Noastră

Berile artizanale din România atrag prin denumiri, etichetă, creativitate. “Pe om îl convingi întâi cu eticheta şi abia apoi, după ce cumpără bere şi o gustă, revine la tine", spune Ionel Păsărică, de la Capra Noastră. A început să producă beri în 2017. A luat decizia cu mintea rece a omului de afaceri, nu din pasiune pentru bere. A convins însă un meşter berar belgian să i se alăture. Specialistul în bere a adaptat reţeta de bere belgiană la gusturile locale. Acum, Ionel Păsărică împarte acţiunile fabricii sale cu trei belgieni. “Am notat trenduri, am făcut o listă cu posibile afaceri, şi apoi am început să elimin una câte una din listă. A rămas cea cu bere artizanală", povesteşte Ionel Păsărică.

Nici denumirea brandului nu i-a plăcut la început, dar a ascultat de echipa de marketing şi de părerile unui eşantion de posibili clienţi. Aşa s-au născut, rând pe rând, seria Capra Noastră (cinci beri numeroate de la 1 la 5, în funcţie de culoare), apoi au apărut Capra trează, Vaca e prea înaltă, Oaia e prea creaţă, Măgăriţa e prea căpoasă, Noaptea Mâţei, Capra cu doi bani, Capra cu trei nurori, Mai Mult Caprefectul, Noaptea Mâţei Scăldată în Cafea, etc. “Cred că avem peste 20 de beri. Am făcut workshopuri, degustări, participăm la târguri de bere la Bucureşti, Cluj, Timişoara şi la Iaşi, la Festivalul Girafelor".

 "Festivalul Girafelor este unul dintre puţinele evenimente de promovare şi comercializare a berii artizanale din România. Şi e de înţeles asta, din moment ce vorbim despre un produs şi o piaţă de nişă: mai puţin de 1% din cota de piaţă a berii din România. Dar pasiunea pentru berea craft şi oamenii din jurul acestei poveşti ne-au făcut să ne asumăm rolul de pionieri, de spărgători de gheaţă. Ce vrem noi, de fapt, cu Festivalul Girafelor? Să democratizăm consumul de bere artizanală în România. Şi am pus alături berari din România (21 la ultima ediţie), muzică live şi streed food într-un eveniment viu, colorat şi atractiv spun cei mai mulţi dintre participanţi", spune unul dintre organizatorii Festivalului Girafelor, Laurenţiu Stratan, care promite că povestea Girafelor continuă în acest an, după pauza nedorită cauzată de COVID.

“«Cearfisă» facem o fabrică de bere?"

Beri cunoscute amatorilor de bere craft sunt şi cele produse sub brandul Cearfisă de trei prieteni, Cătălin, Gheorghe şi Marius. “La noi s-au îmbinat pasiunea pentru bere cu cea pentru business", spune Cătălin. În 2017, s-au întrebat: “Cearfisă facem o fabrică de bere artizanală la Iaşi?". Până la sfârşitul aceluiaşi an, fabrica era deja funcţională.

“Cearfisă producem 4 sortimente de bere?" s-au întrebat apoi, probabil, cei trei prieteni, care au scos pe piaţă pilsner, weissbier, pale ale şi red ale. Cearfisă e promovat şi de Casa Berarilor Artizani, dar are colaborări şi cu alte restaurante sau berării şi îşi vinde berile în întreaga ţară.

7 Coline se produce de 17 ani

7 Coline au fost avangardiştii de pe piaţa berii artizanale din Iaşi şi din România. Fabrica s-a deschis în 2005, povesteşte Radu Popescu. Se întâmpla mult înainte ca pofta de bere artizanală să fie descoperită de clienţi. Au închis, şi au redeschis fabrica în 2018, iar de atunci 7 Coline a adus pe piaţă 7 beri. Hazard, o bere "hameiată la rece" cu arome florale şi un gust amărui cu tente de citrice. Elixir, încă o bere "hameiată la rece", subtilă şi exotică datorită hameiului Citra.

Şapte Coline Pils galben-aurie, cu arome proaspete şi răcoritoare.Triplu H, produsă din trei tipuri de hamei. Şapte Coline Märzen, o bere craft premium cu gust dulce, în culori de chihlimbar roşiatic. Berea Şapte Coline Neagră, cu aromă de cafea, ciocolată neagră amară, scorţişoară şi vanilie cu gustul puternic de malţ şi textura cremoasă şi Bere de Casă ŞapteColine.

O piaţă de 1%, dar care se dezvoltă

Siteul beerologique.org notează că sunt câteva fabrici de bere care “au un statut necunoscut (nu ştim sigur dacă au început să producă în 2021, dacă capacitatea maximă de fabricare este sub 5000hl pe an, dacă sunt de sine stătătoare sau sunt ramificaţii ale altor fabrici de bere), dar le vom lista oricum". Între cele numite în această listă este şi Berea de Aur, produsă la Tomeşti, vândută între altele şi de Emag, dar pe ai cărui reprezentanţi nici noi nu am reuşit să îi contactăm.

Piaţa de bere artizanală e abia la început, dar creşte de la an la an. Şi, nu întâmplător, Iaşul, oraşul care a devenit un hub IT, este şi un centru de greutate pe piaţa berii artizanale, crede Iulian Bănilă, cofondator Beer Zone: "Clientul de bere craft are studii superioare, este open-mind, merge des în străinătate, este preocupat de sănătate – în ciuda imaginii că băutorul de bere are şi burtă de bere – face jogging, merge cu bicicleta. Sunt în general din mediul corporatist, dar nu numai. Numărul clienţilor de craft beer este în creştere. Cred că vânzările de craft beer reprezintă 1% din totalul berii vândute în România în acest moment, dar este o piaţă care se dezvoltă".

O istorie a berii la Iaşi. De la domnitorul Mavrocordat la vremurile de astăzi

1786 – Johann Golzdric Herlitz (Herleţ), chirurg la Spitalul Sf. Spiridon din Iaşi, îi solicita domnului Moldovei, Alexandru Mavrocordat: “Aşijderea, tot pe acel loc de lângă Bahluiu, să facă şi o fabrică de berărie, însă fără multă stricăciune de orzu, unde să lucreze îndestulare de bere pentru cii ce vor fi deprinşi cu acel fel de băutură". Fabrica de Bere Herletz Gerach a funcţionat între 1786-1793.

1799 – După ce Johann “Herleţ" trece în cele veşnice, averea lui, inclusiv berăria, îi revine fratelui său, care o va vinde ulterior. Producţia de bere e continuată de noii proprietari care, în 1799, obţin de la domnie monopolul fabricării berii în Iaşi, cu condiţia plăţii a 100 de lei anual şi a berii necesare pentru bolnavii de la spitalul Sf. Spiridon.

1812 – Arhitectonul Leopold Apeltauer cumpără cu 15.000 lei o berărie de la Smaranda polcovniceasa, văduva lui Manolache Balş, la ieşirea din Iaşi, pe un loc al mănăstirii Trei Ierarhi.

6 februarie 1825 – domnitorul Ioan Sandu Sturza îi acorda un privilegiu lui Ştefan August, "dascăl neamţu din Eşi" de "a deşchide aice în oraş, la mahalaua Păcurariului, pe locul său ce-l are cumpărat, o berărie cu însuşi a sa cheltuială, în care să lucreze bere după rânduiala meşteşugului" (cu păstrarea condiţiilor de 100 de lei şi bere pentru bolnavi (aceleaşi condiţii pe care le-am întâlnit mai devreme, în cazul noilor proprietari ai berăriei lui Johann “Herleţ").

1845 – Johann Zweck (Ion Ţvec) înfiinţează “Fabrica de Bere de Bavaria", care va deveni, mult mai târziu, cunoscuta “Fabrică de Bere Zimbru". Conform unor surse bibliografice, în 1845 au existat la Iaşi cinci producători de bere, numărul lor scăzând la trei în 1875, urmând ca, între 1890 şi 1921, singura fabrică de bere care înca mai funcţiona în oraş să fie cea a lui Johann Zweck.

1918 – Fosta fabrica de bere a lui Johan Zweck, devenită “Zimbru", se modernizează începând sub îndrumarea noilor proprietari, Marcu Casap şi Avram Beniaminovici. Sunt aduse 4 motoare pentru punerea în funcţiune a centralei electrice (unul din ele împrumutat de la Direcţia Tramvaie), un lift pe sistem Paternoster şi două ciuruitoare, una pentru orzoaică şi alta pentru malţ. Prima perioadă de înflorire a fabricii este spre sfârşitul secolului al XIX-lea, când în mahalaua Păcurariului apare şi o gradină de vară, ca principala unitate de desfacere a berii, iar terasa era frecventată de toată protipendada Iaşiului.

1948 – Fabrica a fost naţionalizată.

1965 – a fost construită o nouă unitate de producţie pe bulevardul Chimiei. "Cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la data emiterii hrisovului pentru înfiinţarea unei fabrici de bere în Păcurari de către Herletz, a fost deschisă, la 2 august 1986, o berărie, "Berăria Veche", alimentată direct din tancurile fabricii, prin instalaţii speciale, după tipicul vechii hale de bere care a funcţionat odinioară în urbea noastră. Berăria avea să intre în legendă sub numele de „La ţeava de aur”.

În 1990, momentul de maximă dezvoltare, fabrica de bere Zimbru producea sortimentele Breazu, Bucium, Carpaţi, Ciric, Copou, Iaşi, Moldova, Repedea, Unirea, Bucegi şi Bere Hipoglucidică, iar după 1990 au apărut Zimbru, Zimbru Pils, Zimbru Premium Pils, Moldova, Cascada, Derby, Star, Blitz şi berea neagră Karl’s Beer Pils.

(surse: https://beerologique.org/scurta-istorie-a-berii-in-romania/; http://wikimapia.org/35194410/ro/Fosta-fabrica-de-bere-Zimbru-1786-2000)