„Ziarul de Iași” a cerut informaţii despre acest subiect economiștilor Bogdan Căpraru, prof.univ.dr. la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor (FEAA) din Iaşi şi membru al Consiliului Fiscal al României, și Dan Chirleșan, conf.univ.dr. la FEAA Iași, specializat pe problematici ale sectorului financiar-bancar.

“Sugerez o diversificare a direcțiilor în care se fac plasamentele”

În opinia economistului Bogdan Căpraru, nu există o soluție universal valabilă. Depinde de înclinația către risc, nivelul venitului disponibil pentru economisire, obiectivele personale, orizontul de timp pentru care dorim să facem economii sau investiții etc. „Dar pot să spun că ar fi greșit să îi ținem «la saltea» sau să îi «aruncăm» în consum, mai ales de bunuri și servicii de care nu avem nevoie. De asemenea, pe cât se poate, sugerez o diversificare a direcțiilor în care se fac plasamentele, nu aș miza doar pe o singură alternativă. Cel mai la îndemână este să plasăm banii în depozite și conturi de acumulare la bancă, în condițiile în care dobânzile deja au început să se miște în sus! Apoi investiții în fonduri de investiții, funcție de aversiunea față de risc”, explică Bogdan Căpraru.

Acesta susține că în anumite domenii de activitate inflația se va repercuta și ca o creștere cel puțin nominală a profiturilor companiilor și asta va asigura randamente mai mari pentru fondurile de investiții. „Trebuie să devenim disciplinați în economisire dacă nu am fost până acum și unul dintre obiective ar trebui să fie acela de a strânge bani pentru «zile negre»

în perioada aceasta, pentru a ne asigura siguranța financiară. De asemenea, trebuie să fim cumpătați și să nu alergăm după plasamente cu randamente mari neapărat, riscante și pe care nu le înțelegem, ci mai degrabă pentru cele cu randamente constante, care să acopere cât mai mult din erodarea inflației și cărora să le înțelegem mecanismul de funcționare”, a încheiat Bogdan Căpraru.

“Inflația este o politică”

Economistul Dan Chirleșan consideră că „inflația este, în mod real, contabil, o impozitare ascunsă sau amânată, care are un beneficiar clar, Statul”. 

„Privitor la inflație este recomandată o schimbare a opticii, lipsa unor explicații referitoare la fenomenul inflaționist face ca mentalul colectiv, al publicului larg, să asocieze inflația doar cu o creștere a prețurilor. Dar marii economiști ne spun, citez «să nu uităm că inflația nu este un act al lui Dumnezeu, inflația nu este o catastrofă a elementelor naturale sau o boală care vine ca ciuma, ci că inflația este o politică», adică ei ne transmit că inflația trebuie asociată cu o creștere anormală a masei monetare, a cantității de însemne monetare, a banilor aflați în circulație și că acea creștere a prețurilor nu reprezintă decât un efect al inflației, adică prețurile cresc ca urmare a existenței inflației și nu invers”, spune Dan Chirleșan.

Economistul reamintește că, în SUA, în ultimii 2 ani (între septembrie 2019 – decembrie 2021) s-a tipărit o cantitate dublă de bani, pe care FED i-a distribuit pe piață, „deci este logic că o creștere a prețurilor la bunuri și servicii nu putea fi evitată”.

“Inflația produce un transfer de venituri, de bogăție, către Stat”

Potrivit INS, prețurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 16,59% în iulie 2022 faţă de iulie 2021, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 16,05%, iar serviciile cu 8,33%. Dan Chirleșan: „Cel mai important lucru de reținut este că inflația este o politică. Problema este următoarea: unii, cei care primesc primii cantitatea suplimentară de bani își cresc veniturile și au de câștigat, pentru că prețurile nu s-au modificat, adică cei care intră primii în posesia suplimentului de monedă sunt cei care au de câștigat, pentru că pot cumpăra produse, bunuri și servicii la prețurile anterioare nemodificate. Cei de la care aceștia cumpără au și ei de câștigat, dar aceste decalaje temporare nu sunt nici ele foarte lungi, pot fi de ordinul săptămânilor sau lunilor.”

 Ultimii, cei care au venituri fixe, cum ar fi salariații sau pensionarii sau chiar angajații la stat, aceștia au de pierdut pentru că ei sunt cu venituri fixe, accentuează economistul.

„Deja pentru ei, efectul cantităților suplimentare de moneda injectate în piață este dramatic, pentru că până se ajunge la ei, prețurile au crescut în general și ei vor cumpăra mai puțin cu banii pe care îi au. Inflația pentru ei este o făcătură a Statului care crește inegalitățile sociale. Deci putem remarca că, în primul rând inflația creează efecte diferențiate în timp și pe categorii de venituri, iar în al doilea rând inflația produce un transfer de venituri, de bogăție, către Stat în primul rând, dar și către ceilalți intermediari financiari care achiziționează datoria. După un timp însă cu toții avem de pierdut, pentru că ne scade puterea de cumpărare. Leul de acum nu valorează cu Leul de acum cinci ani. Potrivit datelor Eurostat, România a înregistrat cele mai mari creșteri de prețuri la bunuri. Or, proasta guvernare este una din explicații, restul ține de factori externi”, punctează Dan Chirleșan.

*Notă. Opiniile exprimate de Bogdan Căpraru și Dan Chirleșan sunt opinii personale ale autorilor și nu implică instituțiile cu care aceștia sunt asociați.