Cum (nu) depolitizează USR PLUS numirile la CCR

Curtea Constituţională a invalidat săptămâna trecută o modificare legislativă prin care era redusă de la zece la şapte ani vechimea necesară pentru transferul procurorilor la DNA şi DIICOT. Decizia CCR a generat un val de critici în sfera politică, în special din partea liderilor USR PLUS, în frunte cu ministrul Justiţiei, Stelian Ion. Hotărârea Curţii "închide uşa" pentru procurorii mai tineri, bine pregătiţi profesional, dar care nu îndeplinesc cerinţa de 10 ani vechime, "impusă de ministrul PSD Florin Iordache", a acuzat ministrul de resort pe Facebook. El a pledat pentru o reformă a CCR, iar postarea s-a bucurat de peste 1300 de like-uri. Colegul său de partid, deputatul Silviu Dehelean, a "muşcat" şi mai tare din judecătorii constituţionali. Parlamentarul USR PLUS a acuzat CCR că prin deciziile luate în ultima perioadă face un joc antidemocratic şi antieuropean şi că vrea să îndrepte România pe traiectoria Rusiei, amintind de laudele Sputnik la adresa lui Valer Dorneanu. Loialitatea unora dintre judecătorii CCR este doar faţă de cei care i-au numit politic – PSD şi ALDE, a concluzionat Dehelean, pe Facebook. Şi de la Iaşi, Cosette Chichirău a punctat "lovitura majoră" încasată de DNA şi DIICOT şi a exclamat: "CCR trebuie depolitizată!". A "ţipat" pe Facebook şi a primit peste 570 de like-uri.

În loc să-şi plângă de milă pe reţelele de socializare, aleşii USR PLUS ar trebui să arunce un ochi pe site-ul propriului partid unde vor "descoperi" un proiect destul de închegat de reformare a CCR. Iniţiativa propune o depolitizare parţială în procesul de numire la Curte, prin nominalizarea a trei judecători de către Consiliul Superior al Magistraturii (că mai nou şi deciziile CSM au vădit caracter politic e o altă discuţie), dar, mai important, li se interzice magistraţilor constituţionali să fi făcut parte dintr-un partid politic cu 9 ani înainte de numirea la CCR. Culmea, proiectul poartă semnătura lui Stelian Ion, la momentul datării, simplu parlamentar în comisia juridică a Camerei Deputaţilor. Aşadar, în loc de smiorcăială, liderii USR PLUS ar trebui să răspundă la următoarele întrebări (chiar şi pe Facebook). Care este stadiul legislativ al proiectului de reformă a CCR asumat de partid? Când s-a discutat în coaliţie ultima dată despre modificarea procedurii de numire a magistraţilor constituţionali şi care au fost concluziile dezbaterii? Dacă s-a discutat, cine s-a opus (cu nume, prenume, funcţie, partid)? Dacă nu s-a discutat, cine din USR PLUS îşi asumă răspunderea pentru îngroparea proiectului şi din ce motive? Ce demersuri paralele procesului politic de legiferare a făcut USR PLUS în ultimele luni pentru depolitizarea CCR (discuţii cu experţii din justiţie, cu societatea civilă, cu parteneri europeni)?

Argumentele nerostite public, pentru care USR PLUS nu s-a sinchisit în primele şapte luni de guvernare de reforma CCR, sunt uşor de intuit. Un referendum pentru modificarea Constituţiei presupune un orizont larg de timp, iar partidul trebuie să "servească" rezultate imediat – ideal, nişte kilometri de autostradă. Apoi, subiectul numirilor la Curte e prea nişat, publicul larg nu înţelege că actuala configuraţie a CCR împiedică orice încercare de reformă. Ambele argumente sunt doar parţial corecte. Pe de o parte, tema reformei constituţionale apare redundant în dezbatere pe finalul fiecărui ciclu electoral, iar tema depolitizării CCR, asumată din timp, poate fi o excelentă pârghie în negocierile cu celelalte formaţiuni, la momentul oportun. Pe de altă parte, electoratul USR PLUS este suficient de sofisticat să înţeleagă că într-un stat corupt, subminat la vârf de politrucii din CCR, mai devreme sau mai târziu toate autostrăzile se vor surpa. La fel ca voturile USR PLUS dacă îşi neglijează propriile promisiuni.

Cosmin PAŞCA