Cum stăm cu protestele fermierilor prin Europa

Probabil că mulţi dintre români nu ştiu că protestele fermierilor şi transportatorilor de la noi, care par deja să crească în intensitate, nu sunt deloc singulare. Există o întreagă mişcare legată de aceleaşi probleme cu care se confruntă ai noştri, în întreaga Europă, iar protestele au început încă de acum aproape doi ani. Unele s-au încheiat cu succesul, fie şi parţial, al protestatarilor, altele sunt încă în plină desfăşurare. Iată o scurtă analiză a acestora.

În vara lui 2022, fermierii din Olanda au blocat centrele de distribuţie a alimentelor şi drumuri importante cu sute de tractoare. Protestele au avut loc după ce guvernul olandez făcuse publice detalii despre planul de reducere a poluării cu amoniac, oxizi de azot şi protoxid de azot, necesare pentru protejarea a peste 150 de rezervaţii naturale. De-a lungul drumurilor şi podurilor din Ţările de Jos, oamenii au atârnat steagul olandez cu susul în jos, ca semn de solidaritate cu fermierii.

Un an şi ceva mai târziu, în noiembrie 2023, la alegerile parlamentare din Olanda, Partidul Libertăţii, partid de extremă dreapta condus de Geert Wilders, s-a clasat pe primul loc cu 37 de mandate. La mare distanţă, cu 25 de mandate, a urmat Partidul Laburist, iar Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie al premierului demisionar Mark Rutte a obţinut numai 24 de mandate.

După ce a înregistrat rezultate foarte bune la alegerile locale din martie anul trecut, la alegerile generale din noiembrie, Mişcarea Fermierului-Cetăţean, un partid rural-populist creat pe fondul protestelor fermierilor, a ocupat locul şase.

În timpul campaniei electorale, liderul partidului câştigător, Geert Wilders, care a susţinut de asemenea protestele fermierilor, a promis că va suspenda dreptul la azil şi va organiza un referendum privind apartenenţa Olandei la Uniunea Europeană.

Proteste similare au avut loc apoi în Spania şi Franţa, în noiembrie anul trecut şi acum o lună în Irlanda.

În Franţa, ele au fost reluate în aceste zile, fermierii din sud-vestul Franţei protestând cu tractoarele în oraşul Toulouse. Aceştia au aruncat bălegar, fructe stricate şi fân în faţa clădirilor autorităţilor regionale, dar şi în parcările supermarketurilor.

Acum a venit şi rândul fermierilor din Germania să-şi verse furia împotriva planurilor guvernului Olaf Scholz de majorare a impozitelor şi a taxelor pentru poluare. După ce în decembrie 2023, fermierii furioşi aruncau cu bălegar pe străzile Berlinului, guvernul german nu a mai pus în aplicare planul de reducere a subvenţiilor pentru carburanţi pentru maşinile agricole. Grupurile de lobby ale fermierilor insistă însă ca acest plan să fie respins cu totul.

Guvernul german a retras deja total un plan de anulare a scutirii de impozit pe vehicule pentru fermieri. Pentru unii fermieri, povara taxelor de poluare este deja prea mult, se arată într-o analiza publicată de The Guardian, mai ales că astfel de măsuri vin după ani de criză energetică şi pandemie, în care producţia şi nivelul de trai au fost serios afectate.

Rezultatele unui sondaj publicat vineri de presa germană arată că peste două treimi dintre germani, mai precis 68%, susţin protestele fermierilor împotriva planurilor guvernului de eliminare a unor subvenţii.

În paralel cu protestele fermierilor, ca şi la noi, au loc şi proteste ale transportatorilor.

Începând din noiembrie anul trecut, transportatorii polonezi au blocau punctele de trecere a frontierei. Şoferii de camioane polonezi au cerut ca Uniunea Europeană să reinstaureze un sistem în care şi companiile ucrainene să aibă nevoie de permise pentru a activa în interiorul blocului comunitar şi acelaşi lucru să se întâmple pentru transportatorii europeni la intrarea în Ucraina.

Zilele acestea, protestatarii au ajuns la un acord cu guvernul de la Varşovia. „Nu este finalul, dar va exista o suspendare a protestului. Am căzut de acord asupra anumitor condiţii, vom da guvernului timp pentru a lucra întrucât este un guvern nou”, a spus Tomasz Borkowski, reprezentant al Comitetului polonez de protecţie a transportatorilor şi patronatului din transporturi.

Nu ştiu cum se vor încheia protestele fermierilor şi transportatorilor români, dar având în vedere similitudinea lor cu a celor din multe alte ţări UE, ele nu vor putea fi nici ignorate, nici manipulate local în defavoarea protestatarilor, aşa cum vedem că se încearcă deja. Nu mai e vorba de „afacere” strict românească, e pan-europeană, ceea ce face ca protestatarii români să beneficieze nu doar de precedentele din alte ţări mai dezvoltate, ci şi de solidaritatea europeană care se naşte din această luptă comună. Dacă guvernul român nu va înţelege asta şi nu va găsi soluţii care să-i mulţumească pe protestatari, după acelaşi model european, singurii ieşiţi în câştig vor fi, şi la noi, radicalii de dreapta.