De câte voturi au nevoie candidaţii la Primăria Iaşi ca să doarmă liniştiţi

După '90, Mihai Chirica este primarul care şi-a obţinut mandatul cu cel mai mic număr de voturi – 46.385. Cu precizarea că a fost ales într-un singur tur de scrutin, practic, nu a beneficiat de polarizarea voturilor din turul 2. După 2000, recordul de încredere acordată de ieşeni îl deţine Gheorghe Nichita, care, în 2012, sub sigla USL, a obţinut puţin peste 70.000 de voturi. Situaţia de azi seamănă izbitor la Iaşi cu ce se întâmpla în 2012. Atunci, PNL (Fenechiu) înghiţea la nivel local mare parte din PSD, iar Tudor Ciuhodaru, lăsat pe dinafară, era contracandidatul lui Nichita (s-a clasat pe doi cu aproape 17.000 de voturi). Acum PSD (Chirica) a înghiţit o mare parte din PNL, iar Marius Bodea a fost scos din joc şi „exilat” la judeţ.

Mihai Chirica este favoritul cert al alegerilor de peste zece zile. Dar numărul de voturi pe care îl va obţine nu trebuie neglijat. Cu toate „astrele” aliniate favorabil, edilul ar trebui să bată recordul lui Nichita din 2012. În cel mai rău caz pentru el -o prezenţă extrem de scăzută la urne – Chirica tot ar trebui să „păcălească” 60.000 de ieşeni că merită să administreze oraşul pentru alţi patru ani. Orice număr de voturi sub această cifră va însemna un eşec pentru actulul edil, indiferent câte sticle de şampanie se vor desface în Podu Roş. Legitimitatea i-ar fi pusă la îndoială din prima zi a noului mandat, ca să nu mai vorbim că s-ar activa butonul de alarmă la centru. Liderii PNL din Bucureşti s-ar întreba dacă a meritat să-şi murdărească imaginea în ţară ca promotori ai traseismului pentru 50 şi ceva de mii de voturi la Iaşi. O scurtă paranteză: montajul cu Rareş Bogdan care îl înfiera pe Chirica în urmă cu un an pentru ca apoi să-l elogieze, în weekend, la Iaşi, a strâns până miercuri la prânz peste 640.000 de vizualizări. Altfel spus, decontul plătit de PNL pentru ipocrizie şi traseism se măsoară la nivel naţional în multipli de 100.000.

Să mai amintim în cazul primarului în funcţie că va fi relevant şi scorul pe care îl obţine în judeţ (dar şi în oraş) Costel Alexe, pe „hârtie” şeful PNL Iaşi. Dacă Alexe câştigă şefia CJ şi nu se face de râs în municipiu (sub 30.000 de voturi), actualul ministru al Mediului poate emite pretenţii să-l detroneze pe Chirica din funcţia de lider „de facto” al organizaţiei locale a PNL. Cu alte cuvinte, Chirica are nevoie de un scor dublu faţă de Alexe pe municipiu pentru a păstra filiala dependentă de imaginea lui. Mai în glumă, mai în serios, pe 27 septembrie, Chirica îi va ţine pumnii strânşi lui Bodea la votul pe oraş.

Numărul de voturi obţinute va fi importat şi pentru Cosette Chichirău, îi va trasa coordonatele carierei politice. USR PLUS a câştigat alegerile europarlamentare din oraşul Iaşi în 2019, cu circa 60.000 de voturi, dar acum, vorba lui Rareş Bogdan, „e un alt context politic”. Emulaţia de a participa la vot declanşată de protestele împotriva PSD s-a mai potolit, Chirica are suficiente defecte, dar nu e (încă) Dragnea, şi, foarte important, mare parte din studenţi şi profesioniştii mutaţi recent în Iaşi nu vor putea vota (practic, nucleul dur al alegătorilor USR). Pentru Cosette Chichirău reperul e dat de numărul de voturi obţinute de Andrei Postolache în 2016. Atunci, candidatul informal al „Pentru Iaşi” (formula primitivă din care s-a coagulat USR în oraş) obţinea în jur de 13.000 de voturi. Cum între timp partidul s-a maturizat, a devenit a treia forţă politică din ţară, pentru Cosette Chichirău orice scor mai mic decât dublul celui obţinut de Postolache (în jur de 26.000 de voturi) va însemna un eşec. Dacă în patru ani, cu infinit mai multe resurse şi notorietate, nu reuşeşte să dubleze scorul unui indepedent apărut de nicăieri, calităţile de lider politic ale şefei USR Iaşi trebuie puse serios la îndoială. De la 26.000 de voturi în sus, Chichirău poate aştepta liniştită un nou mandat de parlamentar, iar, în ipoteza, aparent puţin probabilă, a peste 35.000 de voturi, trebuie să se gândească serios la o nouă candidatură la Primărie în 2024.

Numărul de voturi obţinute în oraş de candidaţii PSD, Pro România, ALDE şi PMP contează puţin, niciunul dintre aceştia nefiind interesat în mod real de a accede direct la Palatul Roznovanu. Voturile câştigate de aceste formaţiuni este însă relevant, cu precizarea că toate se vor duce în „traista” lui Chirica. Deşi aparent în opoziţie, consilierii PSD vor bate palma cu actualul primar încă din prima şedinţă de CL. Iar candidaţii celorlalte trei partide la CL sunt oameni care din motive obiective nu au încăput pe lista comună prezentată de Chirica şi Alexe pentru Consiliul Local. În esenţă, orice vot pentru lista de consilieri a PSD, Pro România, ALDE şi PMP va însemna un vot pentru Chirica.