De ce explozia de la Crevedia a avut forma unei ciuperci nucleare. Explicații date de profesorul universitar Lucian Sfîcă

Explozia de la Crevedia a ridicat semne de întrebare cu suspiciuni aferente legate de forma norului, foarte asemănătoare cu cea a ciupercilor rezultate din exploziile nucleare. Pentru că discuția ne poate ajuta să înțelegem mai bine caracteristicile atmosferei terestre, câteva clarificări în cele ce urmează.
În primul rând, ar fi de reținut că forma norului rezultat din explozii nucleare nu este legată direct de natura radioactivă a reacției ce determină respectiva explozie. Recunoaștem forma aceea specifică de ciupercă în cazul exploziilor nucleare ca fiind specifică acestora doar pentru că acolo le-am putut observa prima dată. Elementul cheie nu e reprezentat de substanțele implicate, așadar, ci de faptul că reacția se produce cu degajarea unei cantități foarte mari de căldură. Dacă "reușim" intenționat sau accidental să producem reacții la fel de exotermice, prin alte reacții decât cele nucleare, forma norului va fi cvasiidentică. 
Odată produsă o astfel de reacție ce degajă punctual și într-un interval foarte scurt o cantitate enormă de căldură, forma norului de explozie va fi modelată de caracteristicile generale și de moment ale atmosferei terestre. Dacă privim explozii puternice, inclusiv nucleare, produse în diverse momente și în diverse locuri de pe glob vom constata că ele, deși au o formă generală de ciupercă, diferă destul de mult ca aspect. Diferențele vin atât din temperaturile degajate în timpul exploziei, dar mai ales din caracteristicile atmosferei în zona exploziei.
De ce forma de ciupercă? În primul rând pentru că presiunea aerului în atmosfera terestră este din ce în ce mai mică pe măsură ce urcăm în altitudine. Asta face ca odată produsă căldura în punctul exploziei, aerul să se dilate brusc, să devină mult mai ușor decât aerul din jur și să urce foarte rapid în păturile mai înalte ale atmosferei acolo unde sunt presiuni mai reduse. Această mișcare produce în cazul exploziei nucleare așa numitul toroid, o "coloană" de aer foarte cald situată deasupra exploziei. Dacă ne-am imagina presiunea atmosferică uniformă în plan vertical, deplasarea aerului cald ar fi și ea uniformă în toate direcțiile și am avea exclusiv un dom de foc ce se propagă uniform în toate direcțiile. 

În al dilea rând, odată ce explozia se produce, aerul cald determină scăderea presiunii și implicit atragerea aerului rece din jur. Acest aer mai rece atras către aerul cald se încălzește și el rapid și o parte din el este preluat în mișcarea ascendentă alimentând ascensiunea aerului cald inițial. Totuși, în același timp, aerul rece reușește să "inunde" rapid zona supraîncălzită de la sol, determinând scăderea temperaturii în acest areal, ceea ce face ca flăcările să dispară mai întâi în partea joasă a norului, în timp ce ele se propagă în continuare în plan vertical ascendent. În această mișcare ele întâmpină însă o rezistență gravitațională în timpul ascensiunii, ceea ce obligă flăcările să găsească debușeu în plan orizontal, acolo unde rezistența este mai mică. Astfel, din această dublă acțiune, la partea inferioară și superioară a lor, se produce "aplatizarea" flăcărilor și rezultă aspectul de ciupercă. Totul se desfășoară însă în doar câteva secunde, mult mai rapid decât ați putea citi acest paragraf.

Așadar, tot ce ne poate spune norul de foc similar cu cel al unei mici explozii nucleare de la Crevedia este că temperatura din timpul exploziei a fost una foarte mare. Iar cu acest ingredient, atmosfera se joacă în forme cât se poate de logice pentru caracteristicile ei. Mai mult, explozia ar fi fost și mai spectaculoasă dacă temperaturile în momentul respectiv nu ar fi fost foarte ridicate. Sau dacă aerul ar fi fost mai umed și însoțit de inversiune de temperatură, ceea ce ar fi determinat cu siguranță la puterea exploziei dezvoltarea pentru fracțiuni de secundă a unor nori de tip pileus, foarte impresionanți vizual. Spectacolul ar fi putut fi așadar mult mai impresionant, dar ar fi bine să trăim într-o țară care să nu ne ofere șansa unor spectacole atât de nefaste și tragice. Putem aprecia pe deplin gloriosul spectacol pe care ni-l poate oferi atmosfera terestră și în forme pașnice