Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Decăderea referendumului (I)

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Ne închipuim că ştim regulile jocului, dar ele se pot schimba oricând. Astăzi abţinerea sau boicotul sunt dovezi de lipsă de respect faţă de democraţie, ieri au fost (mâine vor fi) soluţii legitime.

Nu putem şti ce se va întâmpla la referendum, dar putem bănui că şi consultarea din 26 mai va contribui la erodarea acestei instituţii democratice. Este un proces de lungă durată care ne spune multe despre democraţia românească.

Am avut întâi votul din 1991, un eveniment ce marchează o etapă a tranziţiei politice, nu sfârşitul ei. Prima constituţie postcomunistă trece în urma unei consultări lipsite de neregularităţi majore, în care rezultatul este cel aşteptat şi anticipat. O Românie încă traumatizată de mineriada din acea toamnă era chemată să valideze desprinderea de comunism. S-a văzut după nici măcar un an că nu era deloc dornică să se despartă şi de moştenitorii vechiului regim. În orice caz, puţini dintre cei chemaţi atunci la urne se aşteptau ca următoarele referendumuri să fie mai problematice decât primul.

A venit apoi revizuirea din 2003, când guvernul e nevoit să extindă cu o zi intervalul de votare, de teamă ca prezenţa la urne să nu compromită revizuirea constituţiei - necesară în perspectiva integrării europene. Au existat diverse apeluri la boicot din diverse zone ale opoziţiei, îngrijorătoare din perspectiva pragului de participare de 50%+1. Dar, până la urmă a fost bine, lumea a răsuflat uşurată şi nimeni nu a mai simţit nevoia să întrebe cum de s-a întâmplat aşa.

Vine apoi anul 2007, cu începutul conflictului între instituţii şi prima suspendare a preşedintelui Băsescu şi, evident, referendumul de demitere. PSD, PNL şi dl. Dan Voiculescu (majoritatea parlamentară) îşi dau seama că s-ar putea ajunge la invalidarea referendumului pe motive de prag şi spun că în acel caz vor vedea ei ce fac - cu alte cuvinte, poate că nu-l vor lăsa pe Traian Băsescu să se întoarcă la Cotroceni. Mai târziu, însă, îşi dau seama că nu prea merge şi se hotărăsc să elimine pragul de prezenţă. Nu au speranţe să câştige acum, dar poate că va exista o dată viitoare. Va exista, însă nu aşa cum şi-o vor dori ei. Altfel, nu sunt probleme la urne, nebunia este corect organizată.

Nu vor fi probleme nici în 2009, când preşedintele Traian Băsescu se hotărăşte să-şi dea o mână de ajutor, cuplând primul tur al prezidenţialelor cu un referendum pentru desfiinţarea Senatului şi un maximum de 300 de legiuitori. În esenţă, îi merge, câştigă la limită primul tur (apoi şi pe cel de-al doilea), plus că reuşeşte să depăşească, tot la limită, şi pragul pentru referendum. Mai departe nu s-a întâmplat nimic, deşi Curtea spunea că ar trebui să se întâmple. Aici discutăm, însă, doar de compromiterea instituţiei referendumului, nu şi de a altora.

Săptămâna viitoare vom discuta despre celelalte două referendumuri (a doua încercare de demitere a preşedintelui Băsescu şi reglementarea căsătoriei), plus cel pentru care ne pregătim. Deocamdată, am putut vedea cum această instituţie începe să fie deturnată politic şi electoral, cum apare moda schimbării regulilor în timpul jocului şi cum vocea tunătoare a poporului nu mai provoacă fiori nimănui.

Care dintre consultările de mai sus a avut efectele cele mai nefaste? Este greu de spus, mai ales că vor urma noi cazuri în care interesele ascunse se vor cumula. În orice caz, rândurile de mai sus ne-ar putea ajuta să sesizăm că, adesea, referendumul nu este o alternativă curată la jocurile meschine ale clasei politice. Votăm simplu, cu dau sau nu, dar o facem în condiţiile stabilite de ei. Ne închipuim că ştim regulile jocului, dar ele se pot schimba oricând. Astăzi abţinerea sau boicotul sunt dovezi de lipsă de respect faţă de democraţie, ieri au fost (mâine vor fi) soluţii legitime.

Cu toate defectele lor multe şi mari, specialiştii care au elaborat constituţia şi politicienii care au votat-o, în 1991 şi apoi în 2003, au avut o intuiţie: referendumul este un instrument serios şi, atunci când este convocat, nu trebuie umbrit de incertitudini sau suspiciuni. Ce nu puteau anticipa atunci - deşi cu siguranţă că era o eventualitate pe care o puteau discuta teoretic - este că acest tip de consultare nu va fi doar tăişul care tranşează lupta politică, ci va ajunge să facă parte din ea.  

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri