Decembrie cu Orban: Promisiuni, urări, tradiţii şi obiceiuri

La cinci săptămâni de când au preluat guvernarea, liberalii par în continuare în campanie electorală. Deciziile grele întârzie să apară, promisiunile, unele fără acoperire, continuă să curgă. În ultima lună, nu a existat o zi în care Guvernul Orban să nu ameninţe cu asumarea răspunderii pe diverse modificări legislative, de la desfiinţarea Secţiei speciale, până la alegerea primarilor în două tururi. În ultimele zile, curajul noului Cabinet s-a mai ponderat. Orban îşi va „licita” funcţia în faţa Parlamentului pe câteva amendamente la legile justiţiei (amânarea vârstei de pensionare a magistraţilor, vechimea pentru accederea în Institutul Naţional al Magistraturii), pe abrogarea ordonanţei care scotea transportul şcolar din sfera serviciilor de interes public, şi pe modificări la OUG 114. În ultimul caz, nu s-a stabilit ce şi cât se taie din ordonanţă. Pe la colţuri, liderii PSD îşi freacă mâinile de bucurie, afirmând că dacă PNL ciunteşte OUG 114 preţurile la gaze şi energie vor creşte cu până la 30%, iar încrederea în Guvern va scădea cu acelaşi procent. Momentan nu e clar nici cum se va face asumarea răspunderii. Standardul parlamentar statuează, invocând „spiritul” Constituţiei, că Guvernul îşi pune în joc mandatul pentru modificarea/abrogarea unei singure legi, fiind vorba despre o măsură extraordinară în procesul legislativ, care nu poate fi adoptată printr-o „banală” ordonanţă de urgenţă. Or, Orban anunţă modificări la pachete de legi, în domenii total diferite. Cu alte cuvinte, câte asumări de răspundere îşi va asuma Guvernul, şi câte vor trece testul Curţii Constituţionale, cu o majoritatea favorabilă PSD?

Anularea pensiilor speciale şi revenirea la votul în două tururi pentru primari sunt măsuri, momentan, sortite eşecului. În primul caz, vicepremierul Raluca Turcan a anunţat susţinerea unei legi prin care să fie desfiinţate pensiile speciale, cu excepţia celor încasate de magistraţi şi militari, apărate de o decizie a Curţii Constituţionale din 2010. O astfel de lege, pentru care oricum e nevoie de o majoritate clară în Parlament de care PNL nu se bucură, ar lăsa fără privilegii undeva la 3% din cei 187.480 de actuali beneficiari. Pagubă în păpuşoi… Votul în două tururi la locale are şi mai mulţi inamici. PSD şi UDMR au anunţat că vor depune şi vota în mod o moţiune de cenzură în cazul în care Guvernul forţează (prin asumare sau ordonanţă) amendarea legii electorale. Există riscul real ca moţiunea să fie votată şi de unii liberali rămaşi cu datorii la primarii care i-au trimis în Parlament.

La capitolul populism, Guvernul Orban se ţine bine. Salariul minim va fi majorat, punctul de amendă va fi îngheţat, tichetele de vacanţă rămân în vigoare, tichetele de masă cresc în valoare. În plus, liberalii continuă practica pesedistă de promovare a unor personaje controversate (vezi Costel Barbu, secretar adjunct al Guvernului, condamnat definitiv pentru incompatibilitate sau Nini Săpunaru, numit secretar de stat, un „dinozaur”de numele căruia se leagă scandaluri „preistorice” de corupţie privind contrabanda cu ţigări şi alcool) şi par extrem de toleranţi la traseism (se anunţă recrutări masive în PNL din zona PSD şi Pro România).

Realizările Guvernului Orban la o lună şi ceva de mandat? Un aer mai respirabil în sistemul judiciar şi un PSD ţinut încă în defensivă. Ca rezultat, patru succese notabile: abrogarea recursului compensatoriu în Parlament, renunţarea Adinei Florea la şefia Secţiei speciale, o remiză cât o înfrângere în CSM pentru tabăra Savonea (Dragnea) şi o aparentă dezmorţire a DNA (vezi dosarul greu de la DRDP Timişoara şi conexiunile cu baronii PSD).