Deschiderea şcolilor în timpul pandemiei

Atât elevii, cât şi cadrele didactice (dar mai ales părinţii) îşi doresc revenirea la normalitatea de dinainte de declanşarea pandemiei. În această dezbatere, fiind aduse argumente atât pentru revenirea la formatul clasic de desfăşurarea a orelor, cât şi pentru continuarea activităţii în format on-line.

Principalul argument evocat pentru continuarea orelor în format on-line constă în riscul ca numărul de cazuri noi şi incidenţa cumulată la nivel local şi naţional să crească semnificativ. Sănătatea este prioritatea maximă în ceea ce priveşte copiii, tinerii, precum şi profesorii şi personalul din şcoli, dar autorităţile şi responsabilii din educaţie trebuie să se asigure că toţi elevii şi studenţi au acces la cursuri. Din păcate, autorităţile au picat acest test. Conform estimărilor Ministerului Educaţiei, 237 000 de elevi nu au acces la internet şi peste 287 000 de elevi nu au echipamente ITşşi nu pot urmări cursurile on-line. Pentru elevii şi cadrele didactice care nu au acces la tehnologie, unităţile de învăţământ şi inspectoratele şcolare ar fi trebuit să le ofere sprijin în vederea facilitării accesului la învăţarea asistată de tehnologie, dar acest lucru nu s-a întâmplat în foarte multe cazuri. La nivel naţional, Guvernul a distribuit aproape 250 de mii de tablete, iar primăriile peste 100 de mii, în special primăriile de municipii, inclusiv Primăria Municipiului Iaşi. Cei mai afectaţi fiind elevii din mediul rural.

Marţi, 2 februarie, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că şcolile se redeschid pe 8 februarie, la începutul semestrului al II-lea. Redeschiderea şcolilor din România se va face parţial descentralizat, în funcţie de evoluţia epidemiologică. Astfel, grădiniţele şi clasele I-IV vor funcţiona fizic peste tot, mai puţin în localităţile care intră în carantină. În scenariu verde, toţi copiii merg la şcoală, iar în scenariu galben se deschid grădiniţele, clasele I-IV şi clasele a VIII-a şi a XII-a, restul făcând şcoală on-line.

Principalul argument pentru redeschiderea şcolilor constă în faptul că închiderea şcolilor şi desfăşurarea orelor în format on-line au un impact negativ asupra calităţii educaţiei cu efecte majore pe termen lung, atât la nivel individual, cât şi al întregii societăţi. Astfel, un studiu al Băncii Mondiale relevă faptul că închiderea şcolilor determină o reducere a ratei de şcolarizare şi a acumulării de capital uman, fapt care va genera pierderi viitoare la nivelul veniturilor individuale. Studiile de specialitate au arătat că fiecare an suplimentar de şcolarizare generează, în medie, o creştere cu 9% a veniturilor viitoare ale populaţiei.

Costurile pe termen lung ale pierderilor de capital uman sunt enorme, în special pentru ţările cu venituri mici, ducând la o creştere a inegalităţilor din cauza diferenţelor semnificative la nivelul activităţii educaţionale. În timp ce costul cauzat de închiderea şcolilor este major, beneficiile în ceea ce priveşte scăderea contagiunii rămân incerte. Închiderea şcolii a fost implementată pe scară largă în timpul primului val al pandemiei, concomitent cu alte câteva măsuri de prevenire şi protecţie. După vara anului 2020, al doilea val al pandemiei a lovit mai multe ţări din întreaga lume imediat după deschiderea şcolii sau simultan cu aceasta. Studii recente realizate pe cazul Italiei au arătat că numărul cazurile noi de infecţii cu coronavirus a crescut, pe termen scurt, cu 1,5-2,9% după deschiderea şcolii.

Cântărirea costurilor şi beneficiilor închiderii şcolilor reprezintă o problemă prioritară, cu implicaţii atât pentru generaţiile actuale, cât şi pentru cele viitoare. Redeschiderea şcolilor trebuie abordată cu maximă responsabilitate atât de autorităţi, cât şi de elevi, profesori şi părinţi.

Alin Andrieş este profesor universitar doctor la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi