“Din verificarea documentelor puse la dispoziţie s-a constatat că societatea comercializează băuturi nealcoolice care se încadrează la codurile NC 2202 10 00 şi 2202 99, respectiv băuturi carbogazoase, băuturi obţinute din mai multe ingrediente pe bază sau cu un conţinut variabil de cafea, ceai, cacao şi limonade”, se arată în decizia de impunere întocmită din inspectorii antifraudă, după controlul efectual la SC Red Bourbon SRL.

Ca să înţelegem dilema stârnită de modul diferit în care văd cafeaua cele două părţi din acest caz, trebuie precizat că cele două coduri la care fac referire inspectorii antifraudă fiscală sunt numele unor sub-poziţii din cadrul Nomenclaturii Combinate (NC). Iar Nomenclatura Combinată este un sistem de clasificare a mărfurilor utilizat la nivel internaţional pentru scopuri comerciale şi statistice dezvoltat şi gestionat de Organizaţia Mondială a Vămilor (OMV) şi utilizat pentru a clasifica mărfurile în timpul importului şi exportului, precum şi pentru colectarea datelor statistice privind comerţul internaţional.

Ce susţine Fiscul

Nomenclatura Combinată este organizată într-un set de coduri numerice şi descrieri ale mărfurilor, iar fiecare cod este unic şi specific unei anumite categorii de mărfuri. Aceste categorii sunt structurate în funcţie de natura şi caracteristicile mărfurilor, cum ar fi tipul de produs, materialele din care sunt fabricate şi alte aspecte relevante. În funcţie de clasificarea lor şi de modul şi locul în care sunt folosite, unele mărfuri se vor vinde cu TVA redus, în timp ce altele se vând cu TVA de 19%.

Astfel, în timp ce inspectorii fiscali susţin că ceaiul şi cafeaua preparate ca băuturi se încadrează sub codurile NC 2202 10 00 („Ape, inclusiv ape minerale şi ape gazeificate, care conţin zahăr sau alţi îndulcitori sau aromatizate” sau NC 2202 99 (“Altele”), antreprenorul ieşean îi contrazice:

„Societatea a prezentat argumente pertinente pentru a justifica aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la băuturile preparate la punctul de lucru pe bază de extract de cafea, acestea fiind produse aparţinând categoriei NC 2101 (n.r.: codul NC 2101 se referă la „Extracte, esenţe şi concentrate de cafea, de ceai sau de mate şi preparate pe bază de aceste produse sau pe bază de cafea, de ceai sau de mate; cicoare prăjită şi alţi înlocuitori prăjiţi de cafea şi extractele, esenţele şi concentratele acestora”).

Inspectorii fac diferenţa între “la pachet” şi restaurant

Inspectorii fiscali au notat că Red Bourbon SRL desfăşura “activitatea de cafenea de tip “to go“ – la pachet”. „Precizăm că agentul economic punea la dispoziţia clienţilor un mobilier rudimentar pentru servirea cafelei, ce reprezintă presaţii minore, accesorii livrării de băuturi/alimentare, care nu sunt de natură să conducă la calificarea operaţiunii drept prestare de servicii de restaurant”.

“Livrarea băuturilor nealcoolice care se încadrează la codurile NC 2202 10 00 si 2202 99 începând cu 01.01.2023 nu va mai fi supusa cotelor reduse de TVA”, au scris în decizia de impunere inspectorii care, în sprijinul argumentaţiei lor au folosit şi definiţiile de dicţionar pentru cafea şi ceai:

„Potrivit dicţionarului explicativ al limbii române, cafeaua este definită ca: «1. Sămânţa arborelui de cafea folosita (de obicei sub formă de pulbere) în alimentaţie» sau «2. Băutura preparată din cafea prăjită şi râşnită sau dintr-un surogat». De asemenea, ceaiul este definit ca «1. arbust exotic cultivat pentru frunzele lui care, uscate, sunt folosite pentru prepararea unei băuturi cu efect excitant (Thea sinensis); p. restr. frunzele (uscate ale) acestui arbust» sau «2. băutura obţinută prin maceraţia, infuzia sau decocţia frunzelor de ceai sau a unor plante medicinale»„.

Cafeaua a fost încadrată la „Băuturi, lichide alcoolice şi oţet“

În logica inspectorilor antifraudă, “având în vedere că produsele comercializate de contribuabil sunt băuturi nealcoolice, acestea pot fi încadrate în capitolul NC 22 „Băuturi, lichide alcoolice şi oţet“, la codul NC 2202 10 00 sau la codul NC 2202 99 în funcţie de caracteristicile şi proprietăţile obiective ale acestora”, în timp ce codul NC 2101 invocat de antreprenorul ieşean face parte din capitolul NC 21 “Preparate alimentare diverse”, rezultând astfel că orice produs inclus în acest capitol este un preparat alimentar”.

Robert Lorin Pruteanu, administratorul SC Red Bourbon SRL, nu s-a lăsat şi a replicat Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală Suceava arătând că extractul de cafea, aşa cum e definit în documentele europene se referă la “produsul concentrat obţinut prin extracţia boabelor de cafea prăjită, utilizând ca mediu de extracţie numai apa şi excluzând orice proces de hidroliză ce implică adăugarea unui acid sau a unei baze. În afară de aceste substanţe insolubile care din punct de vedere tehnic nu pot fi îndepărtate şi de uleiurile insolubile derivând din cafea, extractul de cafea trebuie să conţină numai constituenţii aromatici şi solubili ai cafelei. Conţinutul de cafea pe bază de materie uscată trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: ş…ţ (c) să fie între 15 % şi 55 % din greutate, pentru extractul de cafea lichid.”

Iar angajaţii cafenelei au, de fapt, tocmai această responsabilitate principală, de a obţine extractul de cafea “constând în cafea espresso reprezentând 40 ml de extract de cafea obţinut din 17-20 g de cafea măcinată, prin folosirea exclusiv a apei la o temperatură de 92 de grade ℃. Ulterior, extractul de cafea astfel obţinut este servit clientului ca atare sau în combinaţie cu apă sau cu lapte încălzit la abur”, se mai arată în răspunsul lui Robert Lorin Pruteanu. În plus, pentru îndeplinirea acestei principale responsabilităţi, angajaţii utilizează “măcinătoare cu posibilitatea de calibrare a gradului de măcinare a bobului de cafea, de la fin la grunjos şi espressor”.

Antreprenorul: extractul preparat “nu reprezintă apa care conţine sau alţi îndulcitori sau arome”

Prin urmare, spune antreprenorul, DEX-ul nu doar că nu contrazice punctul de vedere al societăţii comerciale pe care o reprezintă, dar vine chiar în sprijinul acesteia “prin certificarea faptului că atât cafeaua, cât şi ceaiul, ca băuturi, sunt obţinute în urma unui proces de preparare, astfel cum susţine şi societatea. Mai mult decât atât, tot dicţionarul explicativ al limbii române defineşte «cafeaua espresso» ca fiind cafea concentrată, preparată într-un aparat special”.

În plus, spune el, băuturile preparate de firma sa pe bază de extract de cafea “nu reprezintă apa care conţine sau alţi îndulcitori sau arome”. Şi, mai mult decât atât, unul dintre produsele cafenelei –

Affogatto, nici măcar “nu este o băutură, fiind compus dintr-o cupă de îngheţată şi un espresso puse în acelaşi pahar de carton”.

„Considerăm că emiterea unei decizii de impunere în forma propusă reprezintă un act administrativ nelegal în ceea ce priveşte obligarea societăţii la plata unei diferenţe de TVA”, şi-a încheiat administratorul Red Bourbon SRL răspunsul către Direcţia Regională Antifraudă Suceava. “Aici nici măcar nu este vorba de o sumă mare. Dar e vorba de un principiu. De faptul că te încadrează greşit, îţi cer bani în plus eronat şi, probabil, mulţi plătesc. Dar tu, ca antreprenor, nici nu mai poţi sta de vorbă cu ei. Nu răspunde nimeni”, a declarat pentru Ziarul de Iaşi Robert Lorin Pruteanu, care este pregătit să se prezinte în faţa instanţelor de judecată pentru a-şi apăra punctul de vedere şi pentru a-i pune pe gânduri: dimineata, din ceaşca lor de cafea, beau apă îndulcită, sau esenţă de cafea?