Faţă de anul trecut, an post-pandemie, când soldul ISD în judeţul Iaşi era de 543 mil. euro, se constată totuşi o creştere de aproximativ 9% în 2022, însă la nivel naţional sunt şi unele evoluţii deosebite, cum este cazul judeţului Botoşani, cu o creştere a soldului ISD în 2022 de 55% (124 mil. euro) comparativ cu anul 2021 (80 mil. euro).

Din raportul BNR observăm şi că unele judeţe care nu stăteau foarte bine cu soldul ISD în urmă cu 10 ani au înregistrat evoluţii spectaculoase: în judeţul Maramureş, spre exemplu, creşterea soldului ISD este de peste 27 de ori mai mare în anul 2022 faţă de anul 2013 (de la 34 mil. euro la 929 mil. euro), pentru Covasna se vede o creştere de peste patru ori (de la 90 mil. euro la 391 mil. euro), iar judeţul Satu Mare şi-a triplat soldul ISD (de la 236 mil. euro la 768 mil. euro).

Pe de altă parte, pentru şapte dintre judeţe, printre care şi Iaşi, sunt consemnate de atunci şi până acum scăderi ale soldului ISD: Călăraşi, Dolj, Gorj, Galaţi, Mehedinţi şi Vaslui.

O analiză a fluxului net de ISD pe sectoare economice (10,03 mld. euro în 2022) arată preferinţa investitorilor străini pentru domeniile industrie, comerţ şi intermedieri financiare şi asigurări. Din punctul de vedere al structurii soldului total al ISD (107,94 mld. euro în 2022).

Pe domenii de activitate, observăm că patru sectoare economice reprezintă peste 87% – industrie: 39,2%, comerţ: 17,7%, construcţii şi tranzacţii imobiliare: 17,2% şi intermedieri financiare şi asigurări: 13,2%.

Rezultatele din 2023 FDI Confidence Index, raport consultat de „Ziarul de Iaşi”, arată că pentru investitori calitatea infrastructurii reprezintă drept principalul factor care le blochează investiţiile pe pieţele de frontieră, dar şi faptul că investitorii acordă prioritate pieţelor cu capacităţi tehnologice stabilite.

Prof. dr. Liviu-George Maha (FOTO), de la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor (FEAA) din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, observă că judeţele menţionate anterior, care au recuperat la capitolul ISD, se află în Centrul şi Vestul României şi, cum industriile cele mai reprezentative din punctul de vedere al ISD sunt interesate de accesarea pieţei europene, proximitatea graniţei de Vest este un avantaj prin prisma costurilor reduse de transport. „Este evident de ce construcţia unei autostrăzi care să lege Moldova de Vestul României este esenţială pentru creşterea gradului de atractivitate a acestei regiuni pentru investitorii străini”, spune prof.dr. Liviu-George Maha.

Universitarul arată că este relevant şi faptul că celelalte domenii care domină topul sectoarelor economice din punctul de vedere al soldului ISD sunt corelate cu gradul de dezvoltare al regiunii în care acestea se află. Cu cât o zonă este mai dezvoltată economic, cu atât vor fi mai dezvoltate şi domeniile comerţ, construcţii şi intermedieri financiare şi asigurări. Cum Regiunea Nord-Est este cea mai săracă din România, se explică investiţiile mai scăzute în aceste domenii. „Pe măsură ce puterea de cumpărare a populaţiei va creşte, investiţiile în comerţ vor fi mai mari, iar sectorul imobiliar se va extinde. Pe măsură ce activitatea economică se va intensifica, şi sectorul financiar va răspunde acestei tendinţe prin creşterea investiţiilor”, este de părere profesorul ieşean.

Făcând referire la faptul că Iaşul se află pe lista judeţelor care au înregistrat scăderi ale soldului ISD în 2022 comparativ cu 2013, prof. dr. Liviu-George Maha spune că nu există un singur factor determinant al acestei evoluţii nefavorabile, aşa cum e cazul pentru alte judeţe. „Dacă anumite evoluţii din sectorul minier şi cel energetic pot explica prezenţa în listă a judeţului Gorj, iar deciziile unor companii străine de a închide operaţiunile din România pot justifica situaţia din judeţul Dolj, nu acelaşi lucru se poate spune despre judeţul Iaşi. În cazul nostru, scăderea este una de aproape 10% şi, din păcate, această evoluţie se corelează cu o dinamică sub media naţională a altor indicatori macroeconomici legaţi de performanţa economică a Regiunii Nord-Est şi, în special, a judeţului Iaşi”, punctează profesorul universitar.

O explicaţie ar putea fi legată de structura economică a regiunii. Din datele centralizate de BNR observăm că 77,3% din soldul total de ISD din industrie se regăseşte în industria prelucrătoare, dar şi că în ultimii zece ani s-a observat o creştere a gradului de concentrare a acestora în anumite domenii, pentru care Regiunea Nord-Est şi, în particular, judeţul Iaşi nu oferă oportunităţi semnificative. „În 2022, industria mijloacelor de transport deţine 22,14% din soldul ISD aferent industriei prelucrătoare, în condiţiile în care ponderea acestei ramuri era de numai 17,87% în 2013. Industria de prelucrare ţiţei, produse chimice, cauciuc şi materiale plastice reprezintă 21,07% în 2022, faţă de 19,84% în 2013, în timp ce ponderea celorlalte industrii, care ar prezenta un potenţial mai mare pentru zona noastră, este mult mai mică şi a înregistrat scăderi în perioada 2013-2022”, explică profesorul universitar.

Acesta spune că un factor de care trebuie să mai ţinem cont este cel al decalajelor semnificative din punctul de vedere al dezvoltării dintre municipiul Iaşi şi restul judeţului. La nivelul municipiului Iaşi nivelul de trai este mai ridicat şi investiţiile au atins un anumit nivel, dar situaţia este diametral opusă în restul localităţilor din judeţ. În acelaşi timp, companiile străine care au investit în Iaşi în ultimii ani sunt specializate în IT şi în outsourcing, servicii profesionale prestate altor firme etc., care nu presupun întotdeauna investiţii semnificative în spaţii şi capacităţi de producţie, echipamente, utilaje sau instalaţii.

 „În general, factorii care generează un grad de atractivitate pentru investitorii străini sunt multipli şi depind de contextul economic internaţional, sectorul de activitate, nevoile specifice ale companiilor care investesc etc. Putem spune că există o concurenţă atât la nivel internaţional, între ţările lumii, cât şi la nivelul unei ţări, între diferite regiuni sau localităţi, pentru atragerea cât mai multor investiţii străine directe, fiind dovedit impactul pozitiv al acestora din punct de vedere economic şi social. Deşi proiectele legate de autostrăzi depind de administraţia centrală, consider că ar fi necesară o mai mare atenţie în coordonarea acţiunilor la nivel local şi regional pentru creşterea acestui grad de atractivitate a Regiunii Nord-Est şi a judeţului Iaşi, inclusiv din perspectiva direcţionării fondurilor europene destinate dezvoltării regionale. O strategie clară şi promovarea avantajelor pe care le oferă această zonă, precum şi oportunităţile generate de noul context geopolitic vor putea sta la baza inversării acestui trend şi creşterii soldului de investiţii străine directe la nivelul Regiunii Nord-Est şi a judeţului Iaşi”, încheie profesorul Maha.