Acestea sunt opiniile unor specialişti ieşeni din domeniul construcţiilor, privitoare la intenţia guvernanţilor de a elimina facilităţile fiscale din domeni, facilităţi acordate anterior pentru perioada 2008 – 2018 şi care constau în scutirea de impozit pe venit, de la plata contribuţiei la sănătate şi reducerea contribuţiilor la pensii. În paralel, în acest domeniu trebuie asigurat un salariu minim brut de 4.000 de lei.

288 de oferte de muncă în construcţii într-o săptămână

În fiecare săptămână, între anunţurile de posturi vacante publicate de Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Iaşi, peste o treime din locurile de muncă sunt destinate specialiştilor în construcţii. Până la 31 august, de exemplu, trei companii ieşene au lansat oferte de muncă pentru dulgheri, cinci firme caută electricieni de întreţinere şi reparaţii, cinci firme caută electricieni în construcţii civile, altele caută faianţari, fierari betonişti sau finisori terasamente, în timp ce multe altele sunt în căutare de ingineri.

Pentru săptămâna 16 – 23 august 2023, din 825 de locuri de muncă disponibile prin AJOFM, 288 sunt din domeniul construcţiilor. Companiile, confruntate deja cu un deficit de personal, aşteaptă cu frisoane decizia oficială a guvernanţilor cu privire la eliminarea facilităţilor fiscale.

„Dacă vor fi eliminate facilităţile fiscale din construcţii şi vor fi introduse taxe pe sănătate si asigurări sociale, firmele ar avea de suferit, pentru că trebuie să facă un efort pe care nu ştiu cum pot sa-l mai facă după atâta inflaţie, creşteri de preţuri. Va fi probabil o plecare destul de consistentă a salariaţilor către alte căi, orizonturi, ţări şi va fi tentaţia de a se reveni pe piaţa gri sau neagră a salarizării”, este de părere Paul Butnariu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi.

Eliminarea facilităţilor fiscale din construcţii va duce la creşterea preţului la locuinţe şi la o scădere a numărului de tranzacţii, cred şi specialiştii în tranzacţii imobiliare. Cristian Diaconu, fondator şi director general al companiei imobiliare Fidelia Casa, a explicat:

„Prin eliminarea facilitaţilor fiscale se va diminia numărul celor care vor putea investi. Diferenţa de TVA este de 15%, mai avem scoaterea reglementărilor fiscale la salariaţi – asta înseamnă dublarea impozitelor pe care le aplică în construcţii. Eu estimez că asta va duce la o creştere a preturilor la imobile cu minimum 10%, în timp ce numărul tranzacţiilor se va diminua. Ar putea urma un blocaj de jumătate de an, un an. Pentru firmele mici, va însemna dispariţia. Pentru cele mari, blocaje şi dificultăţi”.

Va mai fi Facultatea de Construcţii atrăgătoare pentru tineri?

Introducerea facilităţilor fiscale în construcţii după 2008, a dus şi la o creştere a interesului studenţilor pentru acest domeniu, a observat prof. univ. Dorina Isopescu, decanul Facultăţii de Construcţii şi Instalaţii, TUIASI: „În ultimii ani am avut un număr foarte mare de candidaţi la Facultatea de Construcţii şi Instalaţii.

Asta arată ca salarizarea care a fost până în prezent a stimulat dorinţa studenţilor de a face o meserie în domeniul construcţiilor şi instalaţiilor şi a pus în umbră unele dezavantaje ale meseriei – că stai departe de casă, de exemplu, când se toarnă betonul.

Schimbările vor impacta negativ atracţia către această meserie. Mai tare mă îngrijorează faptul că vom pierde foarte mulţi tineri, care vor pleca în străinătate. Şi, pe lângă ei, vor pleca şi maiştrii, şefii de şantier. Şi atunci vom rămâne cu ingineri şi cu personal necalificat, ceea ce înseamnă un pericol foarte mare pentru a asigura calitatea construcţiilor, având în vedere şi faptul că suntem într-o zonă cu mare risc seismic”.

Iasicon, compania aflată pe locul al patrulea din judeţul Iaşi după cifra de afaceri din domeniu „lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale”, a ajuns în 2022 la 191 de angajaţi, de la 617 câţi avea în 2015 şi a resimţit din plin crizele ultimilor ani, începând cu cea din 2008 şi până la anul plin de crize – 2022. Gheorghe Băian, directorul tehnic al Iasicon a declarat:

„Din punctul meu de vedere se va diminua ritmul construcţiilor şi, în acelaşi timp, vor scădea dările achitate la stat. Eu cred că aproximativ 20% din firmele din acest domeniu se vor duce din nou în zona gri, zona neagră, cu salarii plătite la negru. Şi mai cred şi că mulţi muncitori vor pleca afară, pentru că la noi manopera se plăteşte cu 4 euro pe oră, iar în Germania cu 18-20 de euro. În plus, sunt convins că dacă guvernanţii fac asta, nu se vor absorbi nici 30% din fondurile europene. Fac o greşeală enormă”.

Calcule concrete: cât câştigă şi cât pierde Guvernul

Calculele guvernanţilor sunt însă greşite, atrag atenţia şi alţi specialişti în construcţii din Iaşi. Directorul general al Conest SA, Irinel George Tofan, care este şi preşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii – Filiala Iaşi, a făcut un calcul, pornind de la situaţia actuală a sectorului de construcţii, în care „numărul aproximativ de angajaţi care beneficiază de facilităţi fiscale este de 550.000, inclusiv 100.000 de lucrători din industria fabricării materialelor de construcţii”, din care „aproximativ 70% dintre angajaţii din construcţii au salariul lunar minim de 4.000 de lei brut şi aproximativ 30% dintre angajaţi au salariul lunar mai mare de 4.000 de lei”. În plus, a notat că „productivitatea în construcţii este estimată între 40.000 şi 60.000 de euro/angajat/an şi că „investiţiile estimate până în 2030 cu finanţare din fonduri europene şi naţionale, se ridică la aproximativ 150 miliarde de euro”.

În aceste condiţii, susţine Irinel Tofan, „pentru cei 70% dintre angajaţii cu salariul minim pe sector, într-o ipoteză idealistă, dar nu realistă, s-ar putea colecta suplimentar: 225 lei/angajat/lună × 550.000 angajaţi × 70% × 12 luni # 1,04 miliarde lei pe an, iar pentru cei 30% dintre angajaţii cu salariul minim pe sector, într-o ipoteză idealistă, dar nu realistă, s-ar putea colecta suplimentar: 1.417 lei/om/lună × 550.000 angajaţi × 30% × 12 luni # 2,8 miliarde lei/an. Trebuie menţionat că într-o situaţie reală, având în vedere experienţele din ultimii ani, în special din 2019, această colectare suplimentară la bugetul de stat din impozitele pe salarii în construcţii va scădea treptat de la 50-60 milioane euro lunar (în primele 3 luni) la sub 30 milioane euro lunar (după 9-10 luni), datorită migraţiei forţei de muncă către piaţa neagră sau gri. Aşadar, într-o situaţie realistă, dar totuşi optimistă, bugetul de stat ar putea încasa aproximativ 500 milioane euro pe an”.

În schimb, după cum comunică Patronatul Societăţilor din Construcţii – Filiala Iaşi „este cunoscut faptul că în prezent există un deficit de aproximativ 100.000 de lucrători în industria construcţiilor. Se estimează că în viitor acest deficit va creşte până la 300.000 de lucrători, în scopul de a finaliza cea mai mare parte a investiţiilor până în 2030. În condiţiile renunţării la facilităţi este de aşteptat ca în primul an după eliminare, 50.000 de angajaţi să plece în străinătate, iar alţi 50.000 de angajaţi necesari în plus, nu vor mai putea fi aduşi în şantiere, adică se va înregistra un minus de forţă de muncă de 100.000 de angajaţi”. Ceea ce va duce, continuând calculul, la o producţie neefectuată de cei 100.000 de angajaţi în valoare de cinci miliarde de euro/an. „La această sumă se adaugă TVA-ul pe care Bugetul nu-l va mai realiza, de 1 miliard euro anual, adică 7 miliarde euro până în 2030”, continuă Irinel Tofan demonstraţia care duce şi către concluzia că va scădea şi capacitatea de absorbţie a fondurilor, cu 30% şi la concluzia că „cei care vor pierde în urma eliminării facilităţilor fiscale sunt bugetul de stat, investitorii şi firmele care plătesc taxele la zi. În schimb, piaţa neagră şi beneficiarii din alte state europene vor avea doar de câştigat”.

Prin urmare, spun specialiştii, este de aşteptat ca un număr mare de constructori să solicite rezilierea contractelor, „deoarece costurile vor creşte peste marja de ajustare şi peste marja de profit, lucru care va implica re-licitarea acestor proiecte şi întârzierea lor cu 6-12 luni. De asemenea, toate bugetele proiectelor ce vor fi licitate în viitor vor trebui mărite cu peste 10%”.

„Firmele au deja contracte, licitaţii câştigate, în care nu mai pot fi indexate preturile. Iar marile contracte sunt pe perioade de ordinul anilor. O variantă pe care noi am propus-o este ca această majorare a taxelor fiscale să fie preluată automat în contracte”, spune Paul Butnariu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi.

Firme închise, muncă la negru, un nou val de emigrări, un altul de scumpiri şi multă neîncredere pentru contextul economic, aşa descriu constructorii ieşeni urmările unei posibile eliminări de facilităţi fiscale, care ar fi o lovitură pentru domeniul construcţiilor, pe care multe firme nu o vor putea încasa fără să se prăbuşească.