“Profit Point a iniţiat cea mai vastă cercetare de piaţă la nivel naţional din România, având drept scop central identificarea nivelului de alfabetizare financiară a populaţiei adulte şi evaluarea deschiderii românilor spre evoluţie financiară. Studiul a vizat cetăţenii români majori, familiarizaţi cu mediul online, predominant din zone asociate ariilor metropolitane. Această demografie constituie 62.7% din totalul populaţiei şi este implicată în generarea a cel puţin 75% din PIB-ul României”, se arată în articolul în care platforma de educaţie financiară prezintă rezultatele studiului.

Potrivit cercetării, 90% dintre respondenţi discută foarte frecvent despre venituri insuficiente, 80% discută foarte frecvent despre reducerea cheltuielilor şi 50% discută frecvent despre datorii.

• În 78% din cazuri, principala sursă de venit din familie o reprezintă pensia, salariul sau indemnizaţii, în timp ce 19,6% nu ştiu cât câştigă de la o lună la alta.
• 77% nu se simt pregătiţi din punct de vedere financiar, 77,5% sunt de acord că nu este o artă să câştigi banul, e o artă să ştii să administrezi banii, iar 71,6% nu se simt deloc optimişti când se gândesc la viitorul lor financiar.
• 82% se împrumută de la cunoscuţi sau prieteni atunci când vine vorba de o cheltuială neprevăzută, 10% au apelat măcar o dată la împrumuturi de la cămătari şi tot 10% sunt cei care au răspuns că nu pot acoperi nici măcar o cheltuială urgentă de 500 de lei.
• Ponderea femeilor care declară că nu sunt deloc sau că sunt minim rezistente financiar este cu 50% mai mare decât a bărbaților.

Românii par să dispreţuiască şi banii, şi băncile, şi peste 50% dintre respondenţi au declarat că nu au deloc încredere în Ministerul de Finanţe şi nici în Ministerul Educaţiei. Majoritatea se declară însă conştienţi de propriile lacune în educaţia financiară. Pe acest fond au început să prospere afacerile caselor de amanet. În Registrul de Evidenţă al Instituţiilor Financiare Nebancare ţinut de Banca Naţională a României în România existau la sfârşitul lumii decembrie 2.467 de Case de Ajutor Reciproc şi 3.592 de case de amanet. Dintre acestea, 5% sunt din Judeţul Iaşi, adică 126 de Case de Ajutor Reciproc şi 194 de firme înregistrate ca fiind case de amanet.

Opera Română Iaşi are o Casă de Ajutor Reciproc, Filarmonica are alt C.A.R. De asemenea, aproape fiecare spital din Iaşi are organizată o astfel de formă de asociaţie la care salariaţii cotizează lunar pentru a putea să facă apoi un împrumut atunci când. Pensionarii au şi ei casele lor dedicate de ajutor reciproc – una este pentru foştii militari, altele sunt organizate zonal, pe comune.

Deşi discrete, C.A.R-urile din România adună un număr important de membri. Motiv pentru care, în cursul anului 2023 s-a lansat şi platforma www.reciproc.ro, un portal online care le oferă românilor un sistem digitalizat al Caselor de Ajutor Reciproc (CAR-urilor). Potrivit acestui portal, “numărul membrilor activi în aceste CAR-uri este de aproape 2 milioane de persoane, iar aproximativ 30% dintre aceştia sunt persoane active pe piaţa muncii”. Potrivit portalului menţionat, „membrii Caselor de Ajutor Reciproc contribuie lunar cu o sumă de bani ce poartă denumirea de fond social şi totodată au posibilitatea de a face un împrumut atunci când au nevoie. Randamentul primit de membrii înscrişi pentru fondul social este la acest moment de până la 10,4% anual, neimpozabil. Aceste venituri din fondurile sociale sunt în acest caz neimpozitate de către stat”.

Dacă CAR-urile sunt asimilate ONG-urilor, casele de amanet sunt înregistrate ca afaceri. Dintre amaneturile din Iaşi, unul este de departe cel mai puternic. În 2022, această firmă a realizat o cifră de afaceri de aproape 39,5 milioane de lei şi un profit de zece milioane (în creştere cu 99% faţă de anul anterior). Iar pe plan naţional era a şasea cea mai puternică firmă de amanet din România. În anul 2022, conform platformei Confidas.ro, Express Credit Amanet SRL avea deschise 35 de puncte de lucru, majoritatea dintre acestea în Iaşi sau în judeţele Regiunii de Dezvoltare Nord Est.

Cifra de afaceri a acestei firme de amanet e comparabilă cu cea obţinută de Midnight Work SRL, ocupanta locului al nouălea între firmele producătoare de software din judeţul Iaşi, care a avut în 2022 vânzări de 39,4 milioane de lei. Profitul a fost însă mai mare în cazul firmei de amanet (10 milioane vs. 4,8 milioane). Sau, comparând cu domeniul construcţiilor, cea mai puternică firmă de amanet din Iaşi a avut încasări mai mari decât AG Steel Building & Cladding SRL (locul 12 în topul firmelor din Iaşi specializate în lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale) – iar profitul acesteia din urmă a reprezentat o zecime din cel realizat de firma de amanet.

Administratorul Express Credit Amanet SRL este Laurenţiu Miuţ (39 de ani), din Târgu Jiu. Acesta deţine însă doar 10% din acţiunile Express Credit Amanet, restul afacerii fiind deţinut de o firmă cu sediul în Anglia, AuraJoki Romania Limited.

Pe locul al doilea în topul caselor de amanet din Iaşi a fost în 2022 Euro-Gold & CO IFN SRL, firmă deţinută de ieşeanul Vlad Cezar Aldea (48 ani). Cu doar 4 angajaţi (cu o sută mai puţini decât firma de pe primul loc din judeţul Iaşi), Euro Gold a realizat o cifră de afaceri de 7,5 milioane de lei. Iar în ce priveşte profitul, graficul care arată evoluţia pe ani indică cea mai mare creştere în 2022 (în creştere cu 36% faţă de 2021).

Pe profit (^18% faţă de anul anterior) a încheiat anul 2022 şi Vintage Gold SRL, ocupanta celui de-al treilea loc în topul celor mai puternice firme care desfăşoară “alte activităţi de creditare”. Potrivit Confidas.ro, în 2022 Vintage Gold avea 11 puncte de lucru în judeţele Iaşi, Bacău şi Neamţ.

Banii împrumutaţi costă bani, atrag atenţia specialiştii. Iar studiul realizat de Profit Point şi intitulat sugestiv “O relaţie complicată. Românii faţă-n faţă cu banii lor” punctează necesitatea educaţiei financiare. Astfel, se arată în document, “cei cu studii superioare nu doar că accesează în proporţie mai mare instrumente financiare, dar sunt şi mai conectaţi la tehnologie, având internet acasă şi telefoane mobile inteligente. (…) Astfel, o educaţie limitată, marcată de decizii financiare precare, conduce spre o excluziune financiară accentuată şi un grad crescut de sărăcie”.