Impactul psihic la pacienții oncologici

Tratamentul bolnavilor de cancer în România prezintă un deficit pe partea psihologică poate și datorită numărului mare de îmbolnăviri raportate la numărul mic de cadre medicale în sfera oncologică. În plus, centrele de diagnosticare și tratare a acestor bolnavi sunt foarte puține în România. În acest sens, se produce o suprasolicitare a personalului medical și totodată o mai slabă atenție acordată fiecărui caz.

Studiu efectuat în România pe bolnavii de cancer

Într-un studiu desfășurat în România care s-a axat pe bolnavii de cancer și interacțiunea acestora cu sistemul medical românesc, cadrele medicale, familia, prietenii și angajatorii; au reieșit concluzii importante.

Bolnavii preferă centrele private datorită suprasolicitării spitalelor de stat.

Autoritățile nu sunt percepute ca având un nivel minim de interes și de implicare în sprijinirea bolnavilor.

Angajatorii nu sunt motivați să păstreze și să angajeze bolnavi de cancer, manifestând neînțelegere și sprijin față de aceștia.

Pacienții și aparținătorii consideră că sistemul medical românesc este saturat în sfera oncologică, spitalele au condiții precare iar personalul este suprasolicitat.

Se reclamă sistemul de informare din spitale, astfel încât pacienții sunt nevoiți să se informeze din mediul on line și de pe holurile spitalelor.

Se dorește consiliere psihologică pentru a depăși trauma diagnosticului și a bolii propriu zise.

Pacienții au nevoie de ajutor pentru a putea depăși depresia și autoizolarea.

Integrarea serviciilor compensate de psihiatrie și psihoterapie în tratamentul bolnavilor oncologici

Ținând cont de neajunsurile și doleanțele pacienților oncologici, ar fi o imperioasă necesitate ca serviciile de psihiatrie și psihologie/psihoterapie să fie accesibile și totodată compensate. Includerea acestora în serviciile compensate de sănătate ar reprezenta o măsură de îmbunătățire a calității vieții acestor pacienți cât și o măsură de prevenție a decompensărilor psihice.

Diagnosticul oncologic are o greutate mare pentru pacienți și reprezintă adesea o traumă atât pentru ei cât și pentru familie. De cele mai multe ori, pacienții simt nevoia de o consiliere psihologică și chiar psihiatrică iar acest lucru nu este posibil decât în afara unui spital de oncologie; ceea ce ar reprezenta un efort fizic dar și financiar pentru pacienții afectați.

Abordarea pacientului oncologic la prima adresabilitate în secția de chirurgie

,,Limbajul și abordarea pe care le am depinde de datele anamnestice care mă ajută să încadrez pacientul într-o anumită categorie reacțională. La început, pacienții se împart în două categorii: cei care nu vor să știe diagnosticul și îmi spun că au venit cu încredere și să fac ce consider eu pentru ei și a doua categorie, cei care doresc cât mai multe detalii legate de diagnosticul lor. În primul grup s-ar putea contura două subcategorii: cei care au înțeles că au cancer și neagă diagnosticul și cei care nu înțeleg ce au dar nici nu vor să aprofundeze. Evoluția postoperatorie a acestor pacienți este de cele mai multe ori una foarte bună iar ei suportă bine durerea sau complicațiile post-operatorii. Această categorie s-ar putea sa aibă nevoie de consiliere psihologică dar ceva mai târziu, atunci când va fi nevoie de chimioterapie și le este greu să înțeleagă faptul că suferința se va întinde pe o perioadă mai lungă de timp.

A doua categorie de pacienți sunt cei care vor să știe și să înțeleagă ce diagnostic au și atunci discuția cu ei va fi una mai lungă. Aici se regăsesc majoritatea pacienților, iar noi trebuie sa le câștigam încrederea și să le prezentăm întreg planulul terapeutic cât mai repede. În funcție de nivelul educational și caracteristicile psihosociale ale acestor pacienți, unii pot deveni pacienți dificili, care “ au impresia că ei vor face toate complicațiile medicale și chirurgicale citate în literatură” prin simplul fapt că accesează informaţiile medicale în mod haotic. Contrar așteptărilor, această subcategorie are nevoie de cele mai multe ori de consiliere psihologică și suport adecvat.

In toate aceste categorii de pacienți, un punct comun este familia ce reprezintă un factor important, mai ales la pacienții vârstnici care post-anestezie recuperează mai ușor din episoadele de confuzie și agitație dacă au un membru din familie cu care pot comunica post-operator. Pentru ședințele de chimioterapie sau radioterapie este crucial ca familia să ofere sprijin atunci când pacientul va avea nevoie de ajutor deoarece aceste ședințe pot afecta foarte mult calitatea vieții pacientului.

La externare toți pacienții oncologici ar trebui să aibă o evaluare psihologică chiar dacă inițial aceștia pot refuza consultul psihologului.

Majoritatea pacienților ne întreabă la externare care sunt restricțiile alimentare sau dacă stilul lor de viata se va modifica. Răspunsul ar trebui să fie, de cele mai multe ori, că au voie să facă orice de bun simț iar restricțiile sunt cele care le recomandăm si unei persoane sănătoase și că acestea nu au indicații speciale oncologice. Bineînțeles că această părere este una strict personală fiind convins că de fapt calitatea vieții reprezintă un aspect foarte important. În unele cazuri, în care știm că pacientul mai are doar câteva luni de trăit nu cred că îi îmbunătățim prognosticul dacă îl oprim din micile plăceri ale vieții chiar dacă acestea pot intra la capitolul vicii.

Pacientul va simți întotdeauna sinceritatea medicului și dacă acest lucru este prezent, acesta va putea vedea în medic un camarad ce îl poate sprijini în lupta sa cu cancerul.”

Susținerea pacientului oncologic cu ajutorul unei echipe multidisciplinare

Așadar primul impact cu diagnosticul oncologic este unul destul de brutal ca răsunet sufletesc pentru majoritatea pacienților. Tocmai de aceea, indicat ar fi să existe o echipă multidisciplinară pentru acest transfer informațional. În condițiile actuale, medicul chirurg este îmbrăcat cu haine de chirurg, psiholog și psihiatru și poate nu de puține ori este depășit de situația conversației și a susținerii suportului moral al pacienților cât și al aparținătorilor îngrijorați.

În condițiile unui filtru bine pus la punct, compus din medic chirurg, psiholog, psihoterapeut, psihiatru și restul echipei medicale; confortul psihologic al pacientului oncologic ar fi unul mult mai susținut și mai ferit de eventuale decompensări psihice.

Tulburările psihiatrice cauzate de afecțiunea oncologică

O afecțiune frecvent întâlnită în practica psihiatrică este reprezentată de Tulburarea afectivă organică de tip depresiv care se manifestă prin simptome depresive și este cauzată de afecțiunea oncologică de care suferă pacientul. Impactul psihic major, stresul unei intervenții chirurgicale, groaza perioadei de chimioterapie cu lovituri estetice precum scădere mare în greutate, căderea părului, șubrezirea întregului organism cu impact fizic și psihic foarte mare; reprezintă o graniță greu de suportat de către pacienți. Tocmai de aceea mulți dintre acești pacienți care au și o structură mai sensibilă și pentru care drumul convalescenței nu a fost ușor de suportat, ajung la medicul psihiatru.

Tratarea acestor pacienți se realizează într-o echipă formată din psihiatru și psiholog clinician/psihoterapeut.Tratamentul farmacologic, consilierea psihiatrică împreună cu ședințele de psihoterapie, reprezintă un trio extrem de benefic în tratarea acestor pacienți.

Acordă-ți o mănă de ajutor și abandonează-ți prejudecățile

Este indicat să contactezi un medic psihiatru atunci când consideri că drumul prin operație și chimioterapie este prea greu pentru tine. Un suport psihologic și psihiatric îți este de mare ajutor în reechilibrarea sufletească. Tristețea, bulversarea emoțională, anxietatea și insomnia vor fi rezolvate ptrintr-un suport și tratament adecvat.

Dr. Cozmin Mihai (medic psihiatru)- Institutul de Psihiatrie ,,Socola” Iași

Dr. Vlad Porumb (medic chirurg)- Spitalul Militar Iași