Metroul din Cluj, mult mai ieftin decât pensiile speciale acordate într-un an

Petre Daea a trecut vineri prin Iaşi şi le-a transmis fermierilor locali că în următorii cinci ani România va beneficia de 15,8 miliarde de euro pentru agricultură, fonduri care vor veni de la Uniunea Europeană. Reprezentantul guvernului nu a spus un cuvânt despre cele 29,2 miliarde de euro alocate ţării noastre prin PNRR, sume condiţionate de reforme. Pentru că îl doare la bască sau pentru că se simte cu musca pe căciulă. Popularul Petre Daea încasează lunar 9.300 de lei pensie specială de fost parlamentar, şi, puţini ştiu, el a fost unul dintre cei care au muncit la certificatul de naştere a legii care acordă aceste privilegii foştilor deputaţi şi senatori. Mai mult, după ce pensiile speciale pentru parlamentari au fost desfiinţate prin lege, Daea alături de alţi peste o sută de colegi şi-au recâştigat drepturile în instanţă, pentru ca apoi Curtea Constituţională să invalideze legea de tot. Drept urmare, doar anul acesta, 57 de milioane de lei se vor evapora din buget în buzunarele foştilor parlamentari.

Pentru reprezentanţii guvernului PSD-PNL-UDMR suma e un mizilic, nici nu catadicsesc să o amintească în discuţiile despre PNRR. Potrivit unor cifre oficiale, în 2023 bugetul de stat va aloca 1,4 miliarde de lei pentru pensiile speciale, la care se adaugă pensiile militare, plătite din bugetele instituţiilor de apărare, ce însumează 11,1 miliarde lei. Pensii militare pe care Comisia Europeană, şi, mai nou, raportul Băncii Mondială, le încadrează tot la categoria „speciale”, în ciuda a tot felul de scamatorii lexicale exersate de politicienii noştri. Ca să înţelegem ce înseamnă aceşti bani, să ne amintim că în urmă cu câteva zile Primăria Cluj a desemnat câştigătorul lucrărilor la prima magistrală de metrou din oraş pentru o sumă de puţin peste 9 miliarde de lei. Vedem cum un proiect ironizat de primarul Iaşului ca fiind imposibil de realizat, prea fantezist să obţină finanţare, costă de fapt sensibil mai puţin decât banii acordaţi într-un singur an unor categorii privilegiate de pensionari bugetofagi. Pe de altă parte, grosul banilor pentru metroul din Cluj ar urma să fie alocat prin PNRR, iar tranşa a treia din PNRR este condiţionată de reforma pensiilor speciale. Aşa că încă planează semne de întrebare privind finanţarea metroului clujean, dar şi a autostrăzii Moldovei (A7).

În acest moment, proiectul Ministerului Muncii de reformă a privilegiilor pentru magistraţi, demnitari, poliţişti şi militari se află în stand by, după ce senatorii l-au făcut pachet şi l-au trimis înapoi la guvern, aşteptând garanţii că actul normativ este compatibil cu cerinţele Bruxelles-ului. Dezbaterile parlamentare ar urma să fie reluate în această săptămână, dar este de aşteptat ca guvernul să pună pe masă tot un document de „coafor”, asemănător celui anterior. Mai exact, nicio pensie specială nu va trece pe contributivitate, ci se va tăia pe ici, pe colo (nu la toţi şi doar pentru viitorii pensionari) procentul din leafă în baza căruia se calculează privilegiile. Impactul bugetar nu este cunoscut, acesta fiind un alt motiv pentru care proiectul s-a întors la minister.

Indiferent de forma care va fi propusă de guvern şi apoi negociată la vot în Parlament, este de aşteptat ca actul normativ să fie supus rapid controlului de constituţionalitate. Iar rezultatul acestei „reforme” a pensiilor, oricum făcută în bătaie de joc, este previzibil. Cinci din cei nouă judecători de la CCR încasează pensie specială, în toate cazurile aceasta fiind mai mare decât leafa de magistrat. Ultimul cuvânt îl va avea preşedintele Curţii, Marian Enache, care încasează lunar peste 10.000 de euro din două pensii speciale (magistrat CCR şi fost parlamentar), plus „onorariul” de judecător, alţi 5.000 de euro. Autostrada Moldovei sau metroul din Cluj sunt ultimele lui griji.