Deşi lucrurile se vor schimba doar pentru construcţiile noi, unde centralele individuale de apartament nu vor mai fi permise din anul 2030, în timp ce clădirile noi ocupate sau deţinute de autorităţile publice ar trebui să aibă emisii zero ceva mai devreme, mai exact din 2028, subiectul a stârnit îngrijorare în rândul românilor. Unii se gândesc că ar putea fi nevoiţi să îşi scoată centrala din casă şi să se întoarcă la sistemul public de termoficare ca să se încălzească, în condiţiile în care alternativele la centralele pe gaz (cum ar fi pompele de căldură, panourile solare etc.) sunt prea scumpe pentru buzunarele multora. Potrivit textului revizuit al directivei, obiectivul este eliminarea completă a centralelor termice pe bază de combustibili fosili până în 2040. Care este însă adevărul privind centralele în funcţiune acum?

“Să văd de unde reuşesc să fac rost de bani ca să dau jos centrala aia de apartament şi să pun altceva ca soluţie”

Ce trebuie precizat aici este faptul că, pentru locuinţele deja construite şi dotate cu centrale pe gaz, nu există în prezent nicio prevedere legală de eliminare sau de înlocuire a acestor centrale, au spus surse oficiale pentru „Ziarul de Iaşi”. „Faptul că au apărut tot felul de informaţii în presă şi tot felul de scenarii, iar populaţia reacţionează la informaţiile respective, asta nu înseamnă că sunt şi adevărate. Da, politica europeană este aceea de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, şi sunt stabilite la nivel european nişte termene, dar de aici şi până la a discuta dacă în anul 2029 mi se strică centrala şi dacă mai pot eu atunci să montez una nouă este o întrebare la care nu se poate răspunde momentan. Este o întrebare mult prea departe pentru statusul sau nivelul la care suntem noi acum, şi nu numai noi, ca ţară, ci toate ţările membre UE. Noi trebuie să facem distincţia între ceea ce înseamnă o directivă europeană, transpunere în legislaţia naţională şi perioada de conformare. Da, la nivel european aceasta este ţinta, asta trebuie făcut, dar este un proces de durată. Nu a spus nimeni că în anul 2025 sau în anul 2028 eu trebuie să mă duc acasă, să văd de unde reuşesc să fac rost de bani ca să dau jos centrala aia de apartament şi să pun altceva ca soluţie”, ne-a detaliat chestiunea o sursă oficială.

Conform noii directive, statele membre UE vor trebui să renoveze 16% dintre clădirile nerezidenţiale cu cele mai slabe performanţe, asta până în anul 2030, iar până în 2033 un procent de 26% dintre acestea, prin cerinţe minime de performanţă energetică. Potrivit Comisiei Europene, clădirile din UE sunt responsabile pentru 40% din consumul nostru de energie şi pentru 36% din emisiile de gaze cu efect de seră.

Panouri solare în clădirile publice şi nerezidenţiale

În aceeaşi directivă se menţionează că, în funcţie de posibilităţile tehnice şi economice, ţările membre UE ar trebui să introducă treptat utilizarea panourilor solare în clădirile publice şi nerezidenţiale, în funcţie de dimensiunea lor, şi în toate clădirile rezidenţiale noi până în 2030. De anul viitor, subvenţionarea centralelor individuale pe bază de combustibili fosili va fi interzisă. Pe de altă parte, pot fi acordate în continuare stimulente financiare pentru sistemele de încălzire hibride, cum ar fi cele care combină o centrală pe combustibili fosili cu o instalaţie termică solară sau o pompă de căldură.

Cum văd experţii ieşeni în energie această tranziţie

Vlad Ciobanu, proiectant certificat case pasive şi consultant eficienţă energetică în construcţii la Zecaph Consult, spune că în România există numeroase probleme care trebuie rezolvate înainte de a se face această trecere. „Din punctul meu de vedere, când vorbim despre blocurile vechi, situaţia este problematică în România. Da, instalarea pompelor de căldură în blocurile de apartamente este o iniţiativă care ar putea câştiga teren ca alternativă la încălzirea cu gaz, dar eficienţa acestor sisteme depinde în mare măsură de izolarea termică a clădirilor. În cazul blocurilor vechi, lipsa unei izolaţii adecvate poate transforma această investiţie într-una costisitoare şi ineficientă. Pentru apartamentele situate în blocuri care nu sunt izolate corespunzător, opţiunile sunt limitate şi adesea problematice. Trebuie să ne gândim şi că instalarea unei pompe de căldură, de exemplu, necesită un spaţiu suplimentar semnificativ, iar în cazul clădirilor vechi, acest lucru poate însemna sacrificarea unor spaţii cum ar fi uscătoarele sau subsolurile. În plus, complexitatea instalării, inclusiv necesitatea unui sistem extins de ţevi, poate fi descurajantă. La blocurile vechi, cum spuneam anterior, trebuie neapărat să se facă reabilitarea energetică. Aceasta include schimbarea ferestrelor, izolarea acoperişurilor şi rezolvarea altor probleme structurale. Fără aceste îmbunătăţiri, trecerea la încălzirea electrică poate duce la un consum energetic excesiv. Mai este, desigur, şi varianta ca cei care au centrală pe gaz să treacă din nou la sistemul centralizat de termoficare, dar trebuie bine pus la punct şi acest sistem, altfel lumea nu se mai întoarce. În ceea ce priveşte noile construcţii, din propria experienţă vă pot spune că am văzut şi clădiri construite eficient, dar şi clădiri care nu respectă standardele optime de izolaţie, ceea ce poate reprezenta o provocare în viitor”, a explicat expertul pentru „Ziarul de Iaşi”.

CITEȘTE ȘI: Caz concret din Iaşi: cât de eficientă este o pompa de căldură. Ajută panourile solare la încălzire?