Politicienii ieşeni faţă în faţă cu adevăraţii băieţi deştepţi

De la sfârşitul anului trecut dinspre Iaşi se revarsă un şuvoi de veşti proaste. Vin aproape exclusiv din mediul politic. Mai întâi s-a aflat că preşedintele Consiliului Judeţean, proaspăt ales, Costel Alexe este anchetat de către Direcţia Naţională Anticorupţie fiindcă este bănuit că a primit mită de la directorul companiei Liberty Galaţi, fostă Sidex, fostă ArcelorMittal, o cantitate de câteva tone de tablă în timpul în care a fost ministrul Mediului în schimbul unor certificate verzi de multe milioane de euro.

Nu a trecut mult şi a mai căzut o veste trăznet. Petru Avram, directorul de Administraţia Bazinală Prut-Bârlad, instituţie din subordinea Apelor Române, a angajat prin detaşare o fostă chelnerită pe un post de inginer. S-a aflat ulterior că femeia era nepoata unui primar liberal dintr-o comună din Suceava, iar şeful de la ABA Prut-Bârlad este consilier judeţean şi vicepreşedinte în cadrul PNL Iaşi. Filiera este clară. Nu este clar cine a „ordonat” angajarea. Între timp din cauza scandalului care s-a întins la nivel naţional, pila a fost transferată la primăria Moldoviţa, locul de unde a aterizat la Iaşi.

Un alt scadal care face vâlvă, în prezent, este cel al directorului de la Şcoala Populară de Arte Iaşi, Vlad Baba. El a ajuns aici odată cu schimbarea conducerii Consiliului Judeţean Iaşi, adică prin toamna lui 2020. Baba este protagonistul atribuirii unor contracte scandaloase, un adevărat „dezmăţ” pe banii publici. În primul rând a externalizat serviciile de contabilitate, iar firma care a câştigat este deţinută de contabila angajată de instituţie, o tânără atrăgătoare şi cu mult farmec. De asemenea, a externalizat şi serviciile de resurse umane unei firme, nou înfiinţate, deţinută de o prietenă apropiată a contabilei, la fel de şarmantă ca şi ea. Cum s-a format acest triunghi şi mai ales cum vântură bani publici este cel puţin ciudat şi lasă loc pentru o sumedenie de întrebări şi ipoteze.

Aceasta este partea întunecată a oraşului. Este partea lui urâtă, mirositoare şi odioasă. Politicienii, în loc să-l dezvolte, să-l ajute să crească, îşi văd de propriile interese sau de obligaţiile de partid şi mai mult îl sărăcesc. Şi Iaşul  a mai dat astfel de staruri negative. Să ne amintim doar de primarul Gheorghe Nichita (cel cu amanta şi sistemul de management al traficului) sau de fostul deputat şi ministru Relu Fenechiu (cel cu transformatorul sau mita cerută pentru a intermedia un contract cu o firmă din judeţ). Primul este în închisoare, iar al doilea se bucură acum de libertate după ce stat câţiva ani buni în spatele gratiilor.

Totuşi, Iaşul are şi o parte luminoasă. Una creativă. Una care duce oraşul mai departe şi se zbate să ţină lumina aprinsă. Fără să iasă prea mult în evidenţă, fără să scoată fum, fără să facă prea mare tam tam sau să vină cu promisiuni care de care mai gogonate în oraş s-a dezvoltat o adevărată industria în zona de IT, care vorba unui politician de tristă amintire: „duduie”. Vorbim aici de cea născută din banii antreprenorilor şi creativitatea inginerilor locali. A crescut la umbra capitalului străin, dar putem spune fără să exagerăm prea mult, că a crescut ca Făt Frumos. În câteva cifre această industrie arată cam aşa: în domeniul IT&C funcţionează în judeţ 1.146 de societăţi. În total ele au realizat în 2019, conform ultimelor date disponibile pe site-ul Ministerului de Finanţe, o cifră de afaceri de circa 730 milioane de lei. Primele zece dintre ele au realizat 270 de milioane lei (adică 36% din total) şi un profit 23 de milioane de lei ce a fost obţinut cu ajutorul a 722 de oameni.

Sunt mici încă! Sunt la început. Să remarcăm însă că primele zece societăţi cu capital autohton sunt mai eficiente decât Amazon Iaşi, compania deţinută de Jeff Bezos, cel mai bogat om de pe planetă. Cifra de afaceri realizată de angajaţii primelor zece firme de IT cu capital autohton per capita este de două ori şi ceva mai mare decât cea realizată de oamenii care lucrează pentru Bezos, iar profitul per om este de patru ori mai mare. Asta este o performanţă demnă de remarcat. Arată că dincolo de întunericul în care vor să ne ţină politicienii este lumină. Este o zonă pe care ei nu prea o controlează. Aceste firme nu le mai sunt datoare cu aproape nimic. Ele sunt conectate la piaţa mondială, o zonă care nu este la mână nici unui politician local sau naţional. Este un domeniu care cere mai ales creativitate, înţelegerea modului de business şi o conexiune bună la internet. Nu este nevoie de mult capital ca în cazul unei turnătorii de oţel. Un om care vede oportunităţi poate să facă foarte, foarte multe lucruri doar cu un laptop, din biroul de acasă, fără să aibă nevoie de autorizaţie de la Primărie sau de la Consiliul Judeţean. Din acest punct de vedere, industria IT este coşmarul politicianului român, antreprenorii pricepuţi nu prea au de ce să bată la uşa lor să le ceară un favor sau altul.

Sunt două lumi diferite. Una întunecată, bazată pe activism de partid, tribalism, pile, relaţii, pe când cealaltă este la suprafaţă, la lumină, transparentă, fiind rece şi exactă. Este industria adevăraţilor băieţi deştepţi. Este locul în care angajaţii pricepuţi câştigă mult peste medie fără să depindă de cât de mult încasează sau împrumută statul. Falia dintre cele două lumi este enormă, iar la mijloc se află masa, masa care nu poate progresa decât în măsura în care care IT-ul va reuşi să producă  mecanisme care să distrugă reţelele create de politicieni, reţele ce se bazează pe lipsă de transparenţă şi pe criterii subiective.