PIB-ul prognozat pentru Iaşi pentru anul 2026 reprezintă doar 65% din PIB-ul Clujului, care peste trei ani Comisia Naţională de Prognoză (CNP) anticipează că ar putea sări pragul de 100 miliarde lei, şi 74% din PIB-ul Timişului, în timp ce Capitala ar urma să aibă o creştere economică în valoare absolută de şapte ori mai mare în 2026 faţă de cea a Iaşului.

De altfel, dacă ne uităm peste estimările incluse de CNP în Previziunile economice de toamnă 2022, economia Iaşului nu va recupera din decalaje în următorii trei ani încât să ajungă măcar printre primele cinci judeţe din punctul de vedere al PIB-ului, ci va bate pasul pe loc.

Potrivit sursei citate, cele mai puternice economii în 2026 vor fi Bucureşti, cu un PIB de 493,1 miliarde lei, Cluj – 105,4 miliarde lei, Timiş – 92,8 miliarde lei, Constanţa – 75,6 miliarde şi Braşov – 70,8 miliarde lei. Cu 68,9 miliarde lei, Iașul va fi tot pe locul 6, unde se anticipează că va fi și în 2023.

Asta nu ar trebui să ne mire, spun economiştii, în condiţiile în care investiţiile sunt considerate motorul creşterii economice, iar lipsa autostrăzilor din regiunea noastră îi determină pe investitori să aleagă zone din ţară cu o infrastructură dezvoltată.

„Prognoza nu aduce surprize: polii de creştere rămân aceiaşi şi sunt caracterizaţi prin concentrarea investiţiilor atrase de infrastructura şi disponibilitatea forţei de muncă. Important este şi efectul de cluster, adică investiţii deja existente atrag şi alte investiţii asemănătoare”, explică prof. univ. dr. Cristian Popescu, prodecanul Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor (FEAA) din Iaşi.

PIB-ul total al României este prognozat la 1998,3 miliarde lei peste trei ani, ceea ce înseamnă că Iaşul va reprezenta atunci aproape 3,5% din economia totală a ţării, însă aportul Bucureştiului va fi, în acelaşi timp, un sfert din valoare.

Dar, Capitala concentrează o parte semnificativă a companiilor autohtone şi străine, deopotrivă, însă o parte dintre ele îşi desfăşoară producţia efectivă în alte judeţe, la fel şi în cazul Clujului şi Timişului.

Spre exemplu, Lear Corporation, Continental Automotive România (industria auto) şi Banca Transilvania sunt nume grele pe plan local, dar care nu au sediul social în Iaşi, adică rezultatele financiare anuale nu sunt trecute în dreptul judeţului nostru.

Iaşul va avea un PIB modest pe cap de locuitor

Decalajul est-vest se poate vedea cel mai bine în datele PIB pe cap de locuitor, fiind unul dintre cei mai utilizaţi parametri pentru compararea nivelului de trai între regiuni/ ţări diferite.

Dacă în judeţul Iaşi se anticipează pentru anul 2023 un PIB pe cap de locuitor de 13.326 euro, în Cluj va fi cu 42% mai mare, de 22.787 euro/capita, iar în Timiş cu circa 35% mai mare, de 20.366 euro/capita. În Bucureşti este prognozat un PIB de 42.312 euro/capita pentru anul în curs, mai mare de aproximativ trei ori faţă de cel al Iaşului.

Peste trei ani, însă, se vor adânci şi mai mult disparităţile între judeţe. Astfel, în 2026 este prognozat un PIB/ capita de 16.585 euro în judeţul Iaşi, însă la Cluj ar putea ajunge la 28.408 euro/capita, iar în Timiş la 25.426 euro/capita. Vârful de lance este tot Bucureşti, cu un PIB/capita de 52.518 euro în 2026.

De altfel, judeţul Iaşi nu prinde loc nici printre primele 15 oraşe din ţară în ceea ce priveşte creşterea PIB pe cap de locuitor estimat de CNP până în 2026, după cum reiese din analiza datelor făcută de „Ziarul de Iaşi”. Iaşul (locul 19) va fi devansat de judeţe precum Brăila (16.669 euro/capita), Bihor (16.919 de euro/capita), Dolj (16.992 euro/capita).

Şansa Moldovei ar fi creşterea costurilor pentru investitori în vestul ţării

Să luăm cazul Brăilei: CNP estimează un PIB de 22,1 miliarde lei în 2026 (17,1 miliarde în 2023), de trei ori mai mic decât al Iaşului, dar podul suspendat peste Dunăre, al treilea cel mai mare din Europa, care ar trebui să fie gata la sfârşitul acestui an, cât şi proiectele drumurilor expres aflate în derulare sunt puncte forte care vor transforma oraşul într-un potenţial pol logistic, spunea în urmă cu ceva timp primarul Brăilei, în emisiunea Investiţi în România, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.

Podul peste Dunăre va face legătura între zona Galaţi – Brăila cu Tulcea.

Prof. univ. dr. Cristian Popescu: „Prognozele se realizează cu ajutorul unor modele statistice pe baza de trenduri. Adică evoluţiile anterioare prezic ceea ce se va întâmpla în viitor. Economiştii ştiu că dezvoltarea unor regiuni depinde foarte mult de nivelul investiţiilor. Iar investiţiile se concentrează în funcţie de câţiva factori locali sau regionali importanţi: forţa de muncă disponibilă, costurile investiţiei, distanţa faţă de pieţele de desfacere şi costurile de transport. Prin urmare, este normal ca cele mai multe investiţii să se orienteze în primul rând în jurul capitalei şi în al doilea rând cât mai aproape de pieţele din vestul Europei, adică pe graniţa de vest a României. Doar saturaţia din aceste regiuni, care va conduce la creşterea costurilor, va redirecţiona investiţiile şi spre alte zone. Vreau să subliniez că un rol foarte important îl are infrastructura de transport. Lipsa autostrăzilor din nord-estul României va conduce în continuare la accentuarea decalajului de dezvoltare faţă de regiunile care beneficiază de autostrăzi, în special faţă de vest şi nord-vest”, punctează economistul.

Proiecţiile detaliate pentru perioada 2022-2026, determinate luând în considerare şi evoluţiile din primele luni ale acestui an, vor fi publicate cu ocazia Prognozei de primăvară, estimată pentru perioada aprilie – mai 2023.