RACER

vineri, 05 noiembrie 2021, 02:50
1 MIN
 RACER

Adică Rapid and Cost – Effective Rotorcraft, adică un elicopter rapid şi eficient, al cărui fuselaj central a fost proiectat şi fabricat în România. RACER are trei elice: una centrală, cu ax vertical, cu cinci pale, şi două elice laterale, mai mici, cu ax orizontal, cu câte şase pale. 

Cu alte cuvinte, un aparat de zbor care îmbină avantajele elicopterului (decolare şi aterizare verticală), cu cele ale avionului (viteză ridicată de deplasare pe orizontală), RACER fiind proiectat să atingă 400 km/h, în timp ce viteza de croazieră a elicopterelor nu depăşeşte 350 km/h, iar avioanele ATR cu care mergem la Bucureşti zboară cu aprox. 500 km/h.

Bineînţeles, ideea nu este nouă, aparate de zbor hibride au mai fost realizate, precum V-22 Osprey, dezvoltat de Boeing şi Bell, care a intrat în serviciu operaţional pentru marina SUA în 2007, care avea două rotoare care puteau fi orientate, din poziţie verticală la decolare, în poziţie orizontală în zbor, atingând 565 km/h, la altitudinea de 4.600 m, fiind, de fapt, un aparat care se transforma din elicopter în avion şi invers. O altă realizare de peste ocean este elicopterul X-2 Technology produs de Sikorsky, firmă fondată de Igor Ivanovici Sikorsky (1889-1972), absolvent de inginerie mecanică al Institutului Politehnic din Kiev, emigrat în 1919 în Statele Unite şi, probabil, cel mai mare proiectant de elicoptere din toate timpurile. X-2 are două rotoare anticuplu, adică două elice cu ax vertical care se rotesc în sensuri opuse şi o elice în coadă, cu ax orizontal, care asigură forţa de înaintare, viteza maximă atinsă fiind de 480 km/h.

Deci RACER nu va fi cel mai rapid elicopter din lume, aşa cum au scris unii, ci va fi un demonstrator, adică un prototip care să deschidă calea către noi soluţii de elicoptere ce urmează să atingă viteze mari, care să consume mai puţin, care să polueze mai puţin şi care să facă zgomot mai puţin. Oricum, RACER va fi cu 50% mai rapid decât elicopterele clasice. Va fi produs de Airbus Helicopters, în cadrul iniţiativei tehnologice europene Clean Sky2, în valoare de 4 miliarde de euro, din care 1,755 miliarde de euro reprezintă finanţare de la Comisia Europeană prin programul Horizon 2020, din care 8,5 milioane de euro au revenit României, prin INCAS şi ROMAERO.

INCAS – Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Aerospaţială „Elie Carafoli” face parte din reţeaua de institute de cercetare aflate în coordonarea Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării. INCAS îşi are originea în Institutul de Mecanică Aplicată al Academiei Române, fondat în 1950, devenind, apoi, Institutul de Mecanica Fluidelor, apoi Institutul de Mecanica Fluidelor şi Cercetări Aerospaţiale, apoi Institutul pentru creaţie tehnică şi ştiinţifică, apoi Institutul de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică aerospaţială şi… aş mai putea continua…, oricum, cea mai titrată instituţie de cercetare în domeniul aerospaţial din România. INCAS a fost implicată în proiectarea avionului de şcoală şi antrenament IAR-99 Şoim şi a avionului militar IAR-93, care avea motoare britanice Viper, acesta fiind produs în cooperare cu Iugoslavia, un exemplar fiind expus în faţa Facultăţii de Mecanică a Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iaşi. INCAS poartă numele unuia dintre cei mai mari şi mai puţin cunoscuţi savanţi ai României. Elie Carafoli (1901-1983) era de origine aromână, născut la Veria, Grecia, absolvent al Liceului Militar „Nicolae Filipescu” de la „Mănăstirea Dealu” din Târgovişte (liceu urmat şi de Regele Mihai I, dar şi de către Corneliu Zelea Codreanu), absolvent de Electromecanică la Politehnica din Bucureşti, cu doctorat în matematică-fizică la Sorbona, cercetător la Laboratorul Aerotehnic de la Saint-Cyr, profesor de aeronautică la Şcoala Politehnică din Bucureşti, iar, din 1948, membru al Academiei Române.

ROMAERO este continuatoarea Întreprinderii de Avioane din Bucureşti. Aici s-a construit, în anii '80, sub licenţă britanică, avionul de pasageri ROMBAC-1-11. ROMAERO livrează, în calitate de subcontractor, o parte din componentele fuselajului lui Airbus A 380, cel mai mare avion de pasageri din lume. De asemenea, are contracte cu Boeing, British Aerospace, Elbit, Gulfstream, Finmeccanica, Bombardier şi modernizează avioanele Hercules (produse de Lockheed Martin), aflate în dotarea Armatei Române.

Fuselajul produs la ROMAERO a plecat în Germania, după care va ajunge în Franţa, la Toulouse, unde se va efectua montajul general, zborul elicopterului RACER fiind programat să se întâmple în 2022.

Şi INCAS, şi ROMAERO îşi au originea în acea industrie despre care un cunoscut om politic spunea că este un morman de fiare vechi. Acest clişeu ne va urmări multă vreme…

Însă putem spune şi noi, că, acum, industria română e un morman de fiare noi, … dintre care unele mai şi zboară!

Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin este cadru didactic şi prorector responsabil cu activitatea didactică la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi

Comentarii