Să vorbim Iaşul de bine!

Ieşenii au în sfârşit un motiv serios de mândrie. Recent s-a semnat acordul de cooperare dintre judeţul nostru şi raionul Teleneşti din Republica Moldova. Dacă v-a trecut un fior de patriotism local pe şira spinării înseamnă că rezonaţi la campania iniţiată de organizaţia municipală a PNL – „Să vorbim Iaşul de bine!”.

Acordul semnat cu vecinii de peste Prut apare în cadrul campaniei ca un argument pentru ieşeni să se (re)îndrăgostească de comunitatea lor. Iar în fotografie zâmbeşte „penalul” Costel Alexe, gata să ofere consultanţă fraţilor noştri. Deşi la ce tunuri se trag peste Prut, probabil transferul de „know-how” se va face invers, până când vor învăţa şi „copiii” lui Fenechiu cum se fură un miliard de dolari, nu câteva tone de tablă.

Alte motive de mândrie? „Lucrările la Parcul Industrial Leţcani se desfăşoară într-un ritm alert.” Lăsăm la o parte formularea care aminteşte de propaganda anilor 50 dedicată planurilor cincinale, şi atingem subiectul pe fond. De ce e un motiv de mândrie că un proiect de 3 milioane de euro, gândit în urmă cu deceniu – în fapt să tragi nişte utilităţi şi să torni ceva beton -, „se desfăşoară într-un ritm alert”? Prin comparaţie, în această săptămâna s-a aprobat studiul de fezabilitate pentru metroul din Cluj, o investiţie de peste 2,1 miliarde de euro. Şi au trecut numai doi ani de când Boc a anunţat proiectul (şi Chirica făcea mişto de el).

Un alt motiv de mândrie în viziunea liberalilor ieşeni: „Aeroportul a câştigat procesul cu constructorul pistei noi, care a pretins plăţi suplimentare de 2 milioane de euro”. Adică era cât pe ce să fim luaţi de fraieri, dar am avut noroc de avocaţi buni. O fi şi ăsta un motiv de mândrie pentru cei cu un nivel scăzut al stimei de sine. „Judeţul Iaşi a depăşit valul 4, intrând în zona galbenă.” Sutele de familii din Iaşi care îi plâng pe cei dragi trebuie să fie tare mândre… Nu intrăm în detalii, subiectul e dureros pentru mulţi, nu-şi avea locul într-o campanie cu etichetă politică. Nu în ultimul rând: „Iaşul va găzdui campionatul mondial de eSports în 2023”. Da, un potenţial „boost” de încredere pentru comunitatea locală, să fim noi sănătoşi până atunci. Să nu uităm că în 2023 vom mai avea un motiv de mândrie: lucrările la Parcul Industrial Leţcani se vor desfăţura „în ritm alert”.

Campania PNL Iaşi de redescoperire a patriotismului local a început rizibil, pe alocuri dezgustător. Dar ideea în sine nu e rea. Dacă tot au bani să-şi facă imagine, liberalii ar putea plăti pentru realizarea unui studiu sociologic cât mai exhaustiv despre mândria şi încrederea în sine a ieşenilor. Chiar numele campaniei poate fi punctul de pornire – „Să vorbim Iaşul de bine”. Cine sunt cei care-l vorbesc de bine/de rău, care e profilul lor social, economic, educaţional etc. Care e eşafodajul simbolic al mândriei locale în Iaşi (personalităţi, clădiri istorice, echipe fanion etc.), eventual prin comparaţie cu alte comunităţi din ţară. Dincolo de clişee (capitala culturii, citate din Iorga) ce cred ieşenii că a oferit oraşul/judeţul omenirii de-a lungul istoriei? Dar în ultimii 30 de ani? Există un patriotism local mai pronunţat în municipiul Iaşi decât la Podu Iloaiei? Diferă „chemarea pământului” la Paşcani faţa de Hârlău? Ce i-ar face pe ieşeni să fie mai mândri şi mai implicaţi în comunitatea lor? Cum ar putea să aibă mai multă încredere în ei (în caz că n-au)? Şi multe altele.

PS. S-ar putea să aflăm că mai tot patriotismul local al ieşenilor se reduce la vremuri străvechi şi personalităţi demult îngropate. Poate de asta şi Mihai Chirica petrece mai mult timp la comemorări în cimitir decât la audienţe în Primărie.