Practic, instituțiile în care se desfășoară acte medicale sunt încurajate să raporteze toate cazurile de infecții asociate asistenței medicale, pentru a putea avea o imagine cât mai clară și, evident, pentru a lua măsurile care se impun în aceste situații.

”În România, infecțiile asociate asistenței medicale au fost mult timp, și poate mai sunt și acum, subraportate. Dar IAM există nu doar în țara noastră ci în întreaga lume. Însă, indiferent cât de mult se investește, ele nu au cum să dispară dar, în schimb, având o radiografie reală vor putea fi ținute sub control. De fapt, acesta este și scopul: de a încuraja și a stimula spitalele să raporteze corect aceste infecții. Până nu demult, România raporta 1 caz la 100.000 de spitalizări, acum am ajuns la media europeană de 5 cazuri la 100.000 de spitalizări. Este mult mai aproape de adevăr în condițiile în care, să nu uităm că în multe orașe sunt spitale vechi care nu au circuite fiabile și deci sunt mai expuse”, a explicat Prof. Univ. Dr. Doina Azoicăi, Șef disciplină Asistența primară a stării de sănătate și Epidemiologie, din cadrul Universității de Medicină și Farmacie ”Gr. T. Popa” Iași.

IAM afectează un număr substanțial de pacienți la nivel mondial, ceea ce, pe de o parte, duce la creșterea mortalității și la un impact financiar important asupra sistemelor de sănătate. De altfel, IAM este cel mai frecvent eveniment advers din domeniul asistenței medicale care afectează siguranța pacienților.

Acestea contribuie la o morbiditate, mortalitate și o povară financiară semnificative pentru pacienți, familii și sistemele de sănătate. Pe de altă parte, apariția organismelor rezistente la mai multe medicamente este o altă complicație întâlnită în cazul IAM. Acest tip de infecții este de 3,2 % din totalul pacienților spitalizați în Statele Unite și de  6,5 % în Uniunea Europeană, iar prevalența la nivel mondial este probabil mult mai mare.

Cu toate acestea, o radiografie reală a impactului financiar al infecțiilor asociate asistenței medicale rămâne necunoscută din cauza lipsei de date și de sisteme de supraveghere fiabile.

Un pas important pe care și-l propune, în acest sens, ministrul Alexandru Rafila ar fi angajarea  de medici epidemiologi și infecţionişti în toate spitalele din România. 

”Este foarte importantă această colaborare între medicul epidemiolog, cel infecționist și, aș adăuga eu, medicul clinician. De exemplu, medicul clinician urmărește evoluția pacientului, epidemiologul face testări de autocontrol iar infecționistul reglează recomandările de antibiotice, pentru a nu crea rezistență la acestea. Mai ales dacă ne raportăm la cazurile din secțiile de Anestezie și Terapie Intensivă.”, a mai adăugat Prof. Univ. Dr. Doina Azoicăi.

Pe de altă parte, spitalele sunt încurajate să obțină fonduri prin PNRR, cu ajutorul cărora să se doteze cu aparatură specifică, pentru a limita infecțiile asociate asistenței medicale.

"Aceste infecții merg împreună cu bacteriile multirezistente la antibiotice. Ca să identifici această infecție e nevoie de un laborator specializat de microbiologie. Foarte multe spitale nu le au, dar le vor avea. Există în momentul de față o reglementare care impune spitalelor publice să aibă un laborator sau măcar un compartiment de microbiologie care să funcționeze permanent, nu neapărat cu medic, poate să fie și un asistent medical, care să poată să facă în permanență diagnostic. În felul acesta găsim diagnosticul acestor infecții și circulația germenilor multirezistenți. Putem face inclusiv screening-ul pacienților la intrarea în spital, dacă vin deja cu bacterii multirezistente la antibiotice. Și atunci nu pun într-un salon o persoană care e purtătoare, nu trebuie să fie bolnavă, cu o altă persoană care nu are așa ceva. Așa putem să evităm situațiile complicate", a menționat ministrul Alexandru Rafila.

În plus, managerii vor primi mai multe puncte la evaluarea activității lor, dacă raportează corect infecţiile, a subliniat a ministrul, precizând totodată că va fi organizat în curând un studiu de prevalenţă de moment, la nivel naţional, conform metodologiei Centrului European de Control al Bolilor.

”Este important ca managerii să fie încurajați să raporteze toate cazurile de IAM. Să știți că și în Statele Unite, și nu numai, au existat astfel de bonificații, pentru a-i stimula pe managerii spitalelor respective să prezinte o radiografie reală a infecțiilor asociate asistenței medicale. Să nu uităm că, în România, până în 1989, directorii de spitale care raportau acest tip de infecții erau trimiși la comisia de disciplină și erau pedepsiți. Managerii de astăzi trebuie să aibă încredere că rolul raportărilor este doar pentru binele pacientului și al spitalului, pentru a ține sub control aceste infecții, adică pentru a salva vieți și a nu împovăra bugetul spitalului”, a conchis Prof. Univ. Dr. Doina Azoicăi.

Totodată, profesorul Rafila a precizat că a discutat cu reprezentanţii Ministerului Muncii pentru realizarea unui ordin comun care se referă la raportarea infecţiilor asociate asistenţei medicale în centrele de îngrijire a persoanelor vârstnice.

„Trebuie şi aceste centre incluse în activitatea de supraveghere, pentru că uneori focarele de infecţie asociate asistenţei medicale apar şi în astfel de centre. Persoanele de acolo sunt de multe ori cu foarte multe afecţiuni şi riscurile pentru ei sunt evidente”, a mai afirmat ministrul Sănătăţii.

În rândul spitalelor europene, prevalența a cel puțin unei IAM a variat în funcție de mediul de îngrijire: 4,4 % în spitalele de îngrijire primară; 7,1 % în spitalele de îngrijire terțiară; 19,2 % în unitățile de terapie intensivă; și 3,7 % în unitățile de îngrijire pe termen lung.

S-a stabilit că aproximativ 8,9 milioane de episoade distincte de IAM au loc anual în unitățile de îngrijire acută și de îngrijire medicală pe termen lung din Uniunea Europeană.