Caută 
Sute de cazuri noi de cancer pulmonar în ultimele nouă luni. Explicaţiile medicilor oncologi ieşeni
4 MIN
În contextul în care luna noiembrie este luna de luptă împotriva cancerului pulmonar, la Iaşi a fost lansat ieri parteneriatul strategic „Lung Ambition Alliance“, partenerii fiind Asociaţia Internaţională pentru Studiul Cancerului Pulmonar, Guardant Health, Coaliţia Globală împotriva Cancerului Pulmonar şi AstraZeneca. Lansarea a avut loc la IRO Iaşi. „Evenimentul de la Iaşi îşi propune să lanseze la nivelul IRO, o platformă internaţională. Alianţa reuneşte cercetători de rang internaţional, grupuri mari de advocacy a reprezentanţilor pacienţilor. Scopul ei este de a crea o misiune comună, ca până în 2025 supravieţuirea pacientului cu cancer să crească practic de două ori“, a precizat Irina Berechet, reprezentant AstraZeneca.
Statistică îngrijorătoare pentru cancerul pulmonar la Iaşi. Aproape 300 de cazuri noi au fost diagnosticate cu această maladie în primele nouă luni la Institutul Regional de Oncologie.
În ultimii ani au existat însă progrese extrem de importante atât în domeniul diagnosticului, cât şi în domeniul terapiilor, terapii care se deosebesc foarte mult de ceea ce era până acum. “Vorbim de detectare precoce a cancerului, diagnosticare precisă, terapii personalizate care permit abordări individualizate ale pacienţilor. Totuşi rămâne principalul cancer care ucide”, a spus prof.univ.dr. Lucian Miron, şef secţie oncologie medicală la IRO.
Neglijenţa pacientului şi reticenţa medicilor de familie
În România, în 2018, au apărut 11.340 de cazuri noi de cancer pulmonar, această maladie fiind principala cauză de mortalitate oncologică. În lume, la fiecare 18 secunde, un om îşi pierde viaţa din cauza acestei boli, şi doar unul singur din cinci pacienţi supravieţuieşte 5 ani de la diagnostic. Specialiştii consideră că mai trebuie făcuţi încă paşi în ceea ce priveşte educarea populaţiei cu privire la gravitatea acestei boli. “Mulţi dintre pacienţi, şi pot spune că mai mult de jumătate dintre ei, sunt diagnosticaţi în stadii avansate. Şi asta se întâmplă datorită mai multor factori. În primul rând este o localizare care nu dă o simptomatologie specifică, pacientul nu prea este alertat cu ceea ce se întâmplă cu el. În marea majoritate a cazurilor, acestea sunt depistate întâmplător, cu ocazia altor investigaţii”, a declarat dr. Mădălina Berlea, medic oncolog la Compartimentul Pneumologie IRO Iaşi.
O altă problemă a sistemului în acest domeniu este durata de când pacientul se adresează medicului şi până când i se pune diagnosticul. De precizat este faptul că la IRO Iaşi, 25% dintre pacienţii cu cancer pulmonar provin din alte judeţe. “Dacă neglijenţa pacientului este un factor, medicina primară întâmpină şi ea nişte dificultăţi. Nu am înţeles nici până acum reticenţa medicilor de familie în a recomanda radiografii toracice, care nu pun un diagnostic, dar îţi ridică nişte suspiciuni”, a mai spus dr. Mădălina Berlea.
Un CT la Paşcani într-o săptămână, la Iaşi într-un an
O altă problemă întârzie punerea unui diagnostic rapid, este faptul că nu există încă o accesibilitate la investigaţiile de înaltă performanţă. “Vobim de computer-tomografie. Aici este o piedică foarte mare, şi, surprinzător, piedica este mai mare în Iaşi decât în teritoriu. În Paşcani, Rădăuţi, durează cam o săptămână ca pacientul să obţină accesul la computerul tomograf compensat de către CJAS. În IaşI, cu excepţia IRO, unde timpul de aşteptare este de două-trei săptămâni, pacientul trebuie să aştepte între 6 şi 12 luni”, a adăugat Mădălina Berlea. În multe centre din Moldova nu există aparatura adecvată pentru efectuarea biopsiilor şi nici specialişti. “Am observat un dezinteres în rândul rezidenţilor de a se implica în acest gen de investigaţii. Chiar dacă pneumologul reuşeşte să facă o fibroscopie cu biopsie, laboratoarele de anatomie patologică nu reuşesc să dea un diagnostic în timp util. Dau exempu Bacăului, unde timpul de aşteptare este de o lună, o lună jumătate pentru obţinerea rezultatului la o biopsie. La IRO, rezultatul vine între cinci şi şapte zile, la care se mai adaugă o săptămână pentru testarea moleculară”, a subliniat dr. Mădălina Berlea.
Terapii necompensate şi medicamente lipsă
Prin terapiile molecular ţintite s-a ajuns la o creştere a speranţei de viaţă a bolnavului în stadiul IV de un an cât era în anul 2000 la 2 ani şi jumătate în prezent. Dar toate aceste inovaţii implică şi costuri. “Sunt multe terapii care sunt compensate de CJAS, dar sunt şi multe care aşteată ca şi noi să fie compensate. Sunt terapii care acum ajung la 5000 de euro pe lună”, a declarat medicul oncolog Bogdan Gafton. O altă problemă este absenţa citostaticelor în schemele de tratament. “O parte din medicamente lipsesc. În general, lipsec cele ieftine, unde nu există interes comercial. Noi însă ni le dorim pentru că soluţiile alternative pe care le oferim sunt eficiente, dar unele sunt fie toxice, fie mai greu de administrat. Nu sunt soluţiile optime întotdeauna”, a adăugat Bogdan Gafton.
Îți recomandăm
